Arhive ale autorului: Mihai E. Serban

Dă-i cu DDT!

Una dintre imaginile emblematice ale copilăriei mele a fost utilizarea spasmodică a DDT-ului (Dichlordifeniltrichloretan). Un praf alb, inodor, insipid, care era ținut la îndemână pentru tot felul de utilizări casnice. Au găinile păduchi? Dă-i cu DDT! Au cartofii gândaci? Dă-i cu DDT! Avem pureci în pat? Dă-i și mai avan cu DDT! La chefurile studențești unul dintre refrenele favorite era: „Dați-vă cu DDT/ Să vedeți ce bine e!” De la statutul de panaceu  DDT a decăzut la statutul de criminal universal. În 1946 au fost persoane oficiale care au înghițit DDT pentru a-i ilustra lipsa de periculozitate. Azi, după ce…

Detalii

---

Marea conspirație

FOTO: Superba pădure boreală din Canada. Dezbaterile încinse (la propriu și la figurat) asupra semnificației și gravității focurilor pustiitoare care bântuie plămânii planetei noastre au ajuns la faza cea mai penibilă cu putință: faza acuzațiilor denigratoare. După ce organizațiile ecologiste au țipat ca din gură de șarpe pe subiectul incendiilor din Amazonia, incriminând încălzirea globală și presiunea crescândă a omului asupra mediului natural, a sosit contra-atacul negaționiștilor, care-i acuză pe aceștia de isterie organizată și de minciună calificată. Culmea, toată lumea are dreptate. Sau, mă rog, dreptatea proprie… Negaționiștii au dreptate să afirme că focuri de pădure au fost de…

Detalii

---

Complicitate criminală

După 20 de ani de negocieri acerbe, Uniunea Europeană și Mercosur (Piața Comună Sudică) sunt pe pragul încheierii unui tratat comercial menit a rămâne în istorie. UE va importa cu multă veselie produse agricole ieftine obținute prin ecocid (omorând în același timp mulți fermieri responsabili europeni) și va exporta lesne autoturisme, mașinării și chimicale, care acum sunt taxate între 18 și 35%. Întrucât corectorul automat se încăpățânează să sublinieze cu roșu termenul de „ecocid” (nu vă temeți, l-am adăugat dicționarului…), trebuie să vă explic că acesta înseamnă distrugerea voluntară, intenționată și conștientă, a mediului natural. Desigur, distrugerea mediului natural a…

Detalii

---

Focurile iadului

Nu demult, cu doar 10.000 de ani în urmă, întreaga noastră planetă era un plămân care răsufla liniștit. Era acoperită de păduri, precum piersica de toamnă îmbrăcată în puf. Oameni erau doar câteva milioane firave, majoritatea vânători și culegători, care hălăduiau prin codrii nesfârșiți, trăind lesne din surplusul garantat al ecosistemelor naturale. A, și să nu uităm: atunci planeta era sănătoasă. De atunci până acum, numărul oamenilor a crescut de cel puțin 1.000 de ori, iar consumul zilnic de energie culeasă din mediu a crescut de peste 200 de ori. Ceea ce înseamnă că impactul omenirii asupra mediului natural a…

Detalii

---

Un test obligatoriu

Întinderea gamei de repere morale ale ființei umane este practic infinită. Avem semeni care tremură ca varga atunci când trebuie să dea față cu o uniformă, chiar dacă este vorba despre o simplă acțiune administrativă. La extrema opusă avem ființe „umane” care pot privi în ochi orice semen în uniformă, și să susțină cu candoare că scheletele îngropate în curtea sa au fost plasate acolo de extratereștri. Recentele evenimente de la Caracal au ridicat dureroase întrebări legate de sănătatea morală a societății românești. O societate care încă suferă de bolile copilăriei: și știm că aceste boli, în cazul popoarelor, se…

Detalii

---

Frumoase sau urâte…

…toate ființele umane au darul sensibilității. Vă rog să parcurgeți cu atenție următorul pasaj din scrierile celui mai sfânt om al planetei, Tenzin Gyatso, cel de-al 14-lea Dalai Lama: „Fie că ceilalți sunt frumoși sau urâți, binevoitori sau cruzi, sunt ființe sensibile, ca noi. Ca noi, ei doresc să fie fericiți și să fie feriți de suferință. Și au acest drept în aceeași măsură ca noi. Recunoscând că toate ființele sunt egale în aspirațiile lor și în dreptul lor la fericire, simțim față de ele un sentiment de empatie, care ne apropie de ele. Obișnuindu-ne cu acest altruism imparțial, sfârșim…

Detalii

---

O lume bolnavă

De la începutul epocii moderne, lumea „civilizată” a fost bântuită de un spectru care era menit să aducă vânt în pânzele prosperității și propășirii: o mulțime de boli erau cauzate de sărăcie. Prin cea mai logică concluzie, trebuia eliminată sărăcia pentru ca oamenii să ducă o viață senină, binecuvântată cu toate binefacerile sănătății. Și, ce să vezi… sărăcia a fost eliminată! Pe ansamblul ei, omenirea traversează cea mai prosperă și mai frenetică perioadă din (totuși…) scurta sa istorie. Rezultatele se văd imediat: dacă, în urmă cu 10.000 de ani, durata medie de viață a unui individ uman pare să fi…

Detalii

---

Lustrația intelectuală și morală

Într-o dimineață proaspătă de vară, de-abia smuls din brațele lui Morfeu, urmăream pe ecranul textil al perdelelor de la dormitor creșterea înceată, dar inexorabilă, a razelor de lumină. Eram treaz, dar parcă și visam, fiindcă pe ecranul închipuit defilau imagini legate de întâmplările care mă nedumeriseră sau mă șocaseră în ultimele zile. Donald Trump își reafirmă fără preget încrederea în tăria mușchilor americani și intensifică un război comercial cu China, război care aduce mai multă pierdere decât câștig contribuabililor americani. Militarizează granița de sud, aducând suferință amărâților care tânjesc după iluzoria prosperitate americană. A fost un om de afaceri îndoielnic…

Detalii

---

Înger și demon

Într-o cunoscută snoavă orientală, discipolul îl întreabă pe maestru: „De ce există în lume oameni buni și oameni răi?” Maestrul răspunde: „Fiindcă în fiecare dintre noi există un tigru bun și unul rău, care mereu se luptă să se facă stăpâni pe firea ta”. Discipolul: „Care dintre tigri câștigă lupta?” Maestrul punctează: „Cel pe care îl vei hrăni tu!” De când există reflecție conștientă și comunicare structurată, savanții, filosofii și clericii își pun cu insistență o întrebare: cum încep, cum se manifestă și unde ne duc binele și răul care se luptă fără încetare în noi, punându-ne în situații dintre…

Detalii

---

Misterele calității

Calitatea face parte dintre acei termeni folosiți până la oboseală și lehamite, dar despre care  glăsuitorii nu au nici cea mai mică idee ce „va să zică”. Un termen vag și nebulos, cum ar fi, de exemplu, „onoare”: toată lumea vorbește despre ea până la amețeală, dar foarte puțini știu ce înseamnă cu adevărat, iar și mai puțini sunt cei care o și posedă… În mentalul colectiv, calitate=preț. Cu cât un  produs este mai scump, cu atât este mai „calitativ” (sinistru barbarism, foarte drag vedetelor de carton și politicienilor). În consecință, vedetele și politicienii se „înfrumusețează” cu ce este mai…

Detalii

---