Primăvara tăcută
Unul dintre lucrurile care-mi plac la maximum în Filipine este concertul matinal al păsărelelor. Nu că ele nu ar cânta toată ziulica; nu că ele nu poposesc mereu pe pervazul ferestrei larg deschise, privindu-mă cu curiozitate; dar acel concert minunat, plin de energie și de delicatețe, prin care păsărelele trezite de prima geană de lumină își afirmă și reconfirmă locul în lume, este de o frumusețe fără egal. Frumusețe pe care voi, prizonieri în ultraconfortabilele voastre grote de ciment și sticlă, ați uitat-o demult. În grotele voastre mai glăsuiesc doar ciorile cele înțelepte și croncănitoare și vrăbiile cele certărețe... Asta,…
Detalii