Opinii

Opinii

Destrămarea visului european

  2 years în urmã  

Nu am crezut niciodată că acele învățăminte „simple”, izvorâte din experiența de viață și din înțelepciunea familiei, pe care bunica mea mi le oferea cu insistență și din belșug, vor ajunge să fie confirmate atât de penetrant și de precis de numeroase situații din lumea largă. Inclusiv în ceea ce privește destinul nostru ca națiune. Și mai ales în ceea ce privește dramaticul și rușinosul dosar al primirii noastre în convenția Schengen. Spunea bunica mea: „Oamenii sunt cu ochii pe tine, și de-abia așteaptă să te critice”. Va rămâne în istorie (mai mult apocrifă, dar tot istorie...) recenta tevatură cu…

Detalii
Opinii

Imagine în picaj. Emil Boc – întotdeauna pentru clujenii care nu îl critică :))

  2 years în urmã  

După ce colegul meu Tudor Știrbu a scris un articol care colecționa criticile clujenilor privind proiectul de modernizare a spațiului din jurul Teatrului Național, postate pe Facebook-ul primarului, m-am trezit blocat pe pagina “Emil Boc - întotdeauna pentru clujeni”. Nu sunt singurul, știu. Dar, spre deosebire de alții, eu pot scrie pe platforma aceasta și pot pune niște întrebări. 1. Dacă pagina de Facebook “Emil Boc - întotdeauna pentru clujeni” este un vehicul de promovare oficial al Primăriei, de ce sunt eu blocat? Sunt un cetățean cu drepturi depline al Clujului - am domiciliul în municipiu, plătesc aici taxe și…

Detalii
Opinii

Tragedia lui Mic-Mic

  2 years în urmã  

De câteva zile încoace, Mic-Mic se fâțâie disperată de colo până colo, mieunând strident, căutând în fiecare cotlon, dând raite prin vegetația bogată din curte și de dincolo de gard. În glasul ei tremurat se împletesc disperarea și speranța; din când în când se apropie de noi, iar mieunatul ei capătă un iz de chemare în ajutor. După cum deja ați înțeles, Mic-Mic este pisica noastră. Neagră precum cea mai standardizată panteră. Ca orice animal domestic în Filipine, ea duce de fapt o viață semi-sălbatică, devotamentul față de casa ei fiind dovedit doar atunci când cere de mâncare și când…

Detalii
Opinii

Continua joacă

  3 years în urmã  

Suntem cu toții de acord, fără excepție, că acea dulce fază a existenței noastre numită „copilărie” este etichetată drept „vremea jocurilor”. Într-una din faimoasele sale scrieri, Lucian Blaga îl evocă pe un copil care cântă: „Iubirea și înțelepciunea mea este jocul”. Și este adevărat, pe deplin adevărat: întreaga existență a unui copil este construită prin jocuri, care nu sunt în fapt decât simulări ale etapelor următoare din existența lor. Desigur, putem deplânge faptul neplăcut că, în lumea copilăriei, nu mai există acele jocuri, conduse de intuiția umană de bază, care aveau drept țel împlinirea personalității unui individ și creșterea abilităților…

Detalii
Opinii

Nu mai alimentați de la ruși! Sunt bani de muniție

  3 years în urmã  

Am scris un comentariu pe un grup de automobiliști. Cineva se plângea că au intrat 55 de litri de carburant într-un rezervor de 50 de litri. La Lukoil. Am cerut acolo ceva ce credeam că face deja toată lumea: să nu mai alimenteze de la benzinăriile rusești. Altfel spus, să nu mai finanțeze regimul criminal de la Kremlin. Au fost multe like-uri și comentarii favorabile, dar și un procent de hate-uri. Probabil antivacciniștii. Asta este, pe unii nu-i poți trezi când dorm profund. Avem la graniță un război și îi ajutăm pe refugiați, dar alimentăm de la benzinăriile rusești. Am…

Detalii
Opinii

Cutiuța

  3 years în urmã  

Mânat de evoluțiile neașteptate (dar dorite, o, cât de dorite!) ale vieții a trebuit să dau față cu una dintre cele mai ingrate misiuni: recuperarea selectivă a patrimoniului meu personal, ca urmare a hotărârii de a mă stabili la celălalt capăt al lumii, în însoritele și înverzitele Filipine. Selectiv însemnând, nici mai mult nici mai puțin, decât a alege între ceea ce trebuie neapărat să iau cu mine și ceea ce pot să „donez” sau, pur și simplu, să arunc. Și, uite-așa, am ajuns să pun mâna pe un obiect bine cunoscut, care de mai bine de 13 ani m-a…

Detalii
Opinii

Iarna europeană

  3 years în urmã  

Vorbim cu înfrigurare (metaforică) despre iarna care vine. Ne temem de facturile uriașe pe care urmează să le primim pentru (puțina) energie pe care o vom consuma. Ne temem de explozia generalizată a prețurilor, urmare a scumpirii și împuținării unor resurse esențiale, nu neapărat energetice. Ne temem că Rusia își va trimite ostașii (neinstruiți, needucați și prost echipați) peste alte țări și popoare. Ne temem că Rusia va folosi arme nucleare, ceea ce ar duce imediat la declanșarea unei noi conflagrații mondiale. Toate acestea sunt griji imediate, care ne aburesc ochelarii și ne ocupă spiritul. Și le acordăm nestrămutată atenție,…

Detalii
Opinii

Nu v-ați săturat să ignorați?

  3 years în urmã  

Eu, unul, sunt sătul de atâta ignorare. La fel cum sunt sătul de atâta ignoranță. Culmea (deși nu este deloc de mirare) cei mai ignoranți sunt cei mai nepăsători față de propriul destin. În Filipine, țara mea de pripas, sunt momente când rămân siderat cât de puțin le pasă oamenilor de propria sănătate; nu trece zi să nu aud de cazuri absurde, în care persoane între 30 și 60 de ani, altfel „sănătoase”, au decedat în mod tragic, răpuse de afecțiuni provocate în primul rând de alimentația dezastruoasă, aflată în complicitate cu ignorarea beneficiilor pe care medicina modernă le poate aduce…

Detalii
Opinii

Dacă învingi, ești un erou…

  3 years în urmã  

„...dacă nu, ești un  nimic.”  Așa a glăsuit antrenorul argentinian Alfio Basile după ce, în mod surprinzător, în timpul Campionatului mondial de fotbal din 1994, echipa României a administrat o neașteptată înfrângere echipei Argentinei, mult mai bine cotată la acea vreme. Desigur, aici luăm contact cu un sindrom pe care îl cunoaștem foarte bine: învingătorul este pe veci pomenit, învinsul este pe veci uitat... Cea mai tragică expresie a acestui nedrept principiu ne-a fost servită în urmă cu 111 ani, cu  ocazia competiției dintre Amundsen (norvegian) și Scott (englez) pentru cucerirea Polului Sud al planetei. Amundsen a fost primul. În…

Detalii
Opinii

Strigătul de îndurare

  3 years în urmã  

(Noi ar trebui să cerem îndurare) Când mă ridicasem și eu, copilaș la casa părinților mei, am descoperit în locul secret de sub masiva pendulă de cupru o comoară neașteptată: o scoică masivă, un Murex de toată frumusețea! Plină de răbdare, bunica mea mi-a explicat că acea scoică a fost păstrată în familie nu pentru frumusețea ei, ci pentru felul veridic în care, odată pusă la ureche, te face să auzi vuietul îndepărtat al mării. Desigur, era doar un eres în rând cu multe altele. Studiile mele, precum și opțiunile științifice ulterioare, au demitizat complet această frumoasă legendă. Ceea ce…

Detalii