Critici dure pentru ideea lui Boc – „construcții vs trafic”. Țigănaș: „Este o măsură disperată. Nu a reușit să facă infrastructură”

Autor  admin   în       1 lunã în urmã     4433 Vizualizări.  

Cunoscutul arhitect clujean Șerban Țigănaș, decanul Facultății de arhitectură, fost președinte al Ordinului arhitecților din România și secretar general al Uniunii internaționale a arhitecților, a criticat, în emisiunea Urbea9, produsă de Media9, modul în care Primăria a condiționat, în ciclul de avizare, construcțiile de trafic. O asemenea măsură nu este prevăzută în niciun tratat de specialitate.

Moderatorul spune, în interviul video pe care îl puteți vedea mai jos, că cineva a decis la Cluj să conecteze construcțiile cu traficul. Și a dat exemplu blocul cu 25 de etaje de pe Calea Florești, unde vor intra 100 de mașini; dar cât înseamnă 100 față de peste 10.000 care vin zilnic dinspre Florești?

Acel cineva trebuie să conecteze construcțiile cu infrastructura. Infrastructura trebuia să se facă deodată sau să preceadă construcțiile. Și nu a reușit chestia asta. Și atunci, în opinia mea, aceasta este o măsură disperată. E o măsură disperată pentru a nu agrava traficul, dar complet disproporționată. (…) Traficul se rezolvă printr-un pachet complex de măsuri nu este o relație directă între câte mașini/locuri de parcare am și câte mașini circulă vineri înainte de Paști pe o stradă”, a spus Șerban Țigănaș.

Arhitectul spune și că marea problemă a Clujului nu este traficul. “Deși clujenii au fost întrebați la începutul mandatului care este cea mai mare problemă pe care o au și se pare că a rezultat că traficul, în mod evident nu traficul este cea mai mare problemă a Clujului, ci locuirea. Traficul este o chestiune secundară. Și vreau să demonstrez. O locuire bună înseamnă să ai acces la servicii publice, la transport în comun, la spații verzi de proximitate, la rețeaua de educație și de sănătate, deplasându-te normal și de preferință pe jos pe distanțe scurte. Ori felul în care este alcătuit orașul prin contribuțiile din secolul acesta, sau după 1990, a îndepărtat orașul de această formulă prietenoasă”, a subliniat Țigănaș. Pe de altă parte, arhitectul clujean recunoaște că, în ultimii ani, Primăria a înțeles că aceasta este direcția și a început să demareze proiecte pentru o locuire mai bună în Cluj. Ba chiar a spus că oamenii trebuie să înțeleagă că este nevoie de timp.

S-a discutat și despre motivul pentru care clujenii se opun, pe rețelele de socializare, construirii de noi blocuri în oraș. Poate că este important de spus că firma pe care o patronează, Dico&Țigănaș, a refuzat de ani buni să mai accepte proiecte private și se concentrează pe mari investiții publice, cum au fost, de exemplu, Cluj Arena și Sala Polivalentă. Altfel spus, Țigănaș nu pierde nimic prin întârzierea nejustificată a demarării unor proiecte de ansambluri imobiliare.

“Aici este vorba despre un anumit tip de egoism urban, care în opinia mea este indus și de tot felul de tipuri de scandaluri. Primarul spune «apărăm orașul cu pieptul dezgolit împotriva dezvoltatorilor» și «Clujul este un oraș pentru locuit, nu pentru profit». Dar cele două, locuirea și profitul, nu sunt antagonice, asta trebuie să înțelegem. Evident, când sunt disproporționate, când se concentrează numai pentru profit, pe spinarea și în detrimentul locuitorilor, nu e bine. Și invers: în momentul în care orașul nu se gândește deloc la profit, el va involua. Trebuie echilibru, nu se poate pune așa problema. Dar asta este modalitatea prin care judecata populistă reacționează”, a explicat arhitectul Șerban Țigănaș.

Vedeți mai jos episodul al doilea al emisiunii Urbea9, produsă de Media9.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.