Arhive ale autorului: Mihai E. Serban

Opinii

Dezastrul continuă

  4 zile în urmã  

Filipinele sunt una dintre cele mai năpăstuite națiuni de pe Terra. Situată pe Cercul de Foc al Pacificului, într-o zonă fragmentată și conflictuală din punct de vedere tectonic, această țară insulară are parte de tot tacâmul dezastrelor naturale care pot lovi un teritoriu. Cutremurele nu încetează niciodată (deh, zonă tectonică…), erupțiile vulcanice se succed cu regularitate, iar furtunile tropicale — taifunuri în toată regula — au sezonul lor de șase luni, perioadă în care peste 20 dintre ele traversează țara, lăsând în urmă suferință și distrugere. Dar aici nu vorbim despre compasiunea și înțelegerea pe care suferințele fără sfârșit ale…

Detalii
Opinii

O lume în bejenie

  3 saptãmâni în urmã  

Îmi amintesc un proverb francez: „Să pleci înseamnă să mori un pic”. Însemnând – probabil – că, părăsind un loc, ceva se șterge în tine și dispare… un fel de moarte. Cu atât mai mult dacă ești forțat să pleci de morile necruțătoare ale istoriei, care macină cu nepăsare destine omenești, vise și aspirații omenești care devin un praf de stele ce crește nostalgia și durerea din Univers. Eu trăiesc acum la peste 10.000 de km de locul în care am văzut lumina zilei. Am schimbat locul de multe ori, mânat de meandrele vieții, dar de fiecare dată în același…

Detalii
Opinii

Mizeria umană

  1 lunã în urmã  

Unul dintre scriitorii mei preferați este Jerome K. Jerome, umorist englez din secolul al XIX-lea. Un fin, hâtru și mustind de umanitate, observator al naturii umane și al vieții personale și sociale a atomilor umani. Conform „tradiției”, un umorist râde de păcatele oamenilor și ne face și pe noi să râdem. J. K. Jerome nu batjocorește nimic și pe nimeni și nu ne smulge hohote grosolane de râs; el crede nestrămutat în capacitatea ființelor umane de a-și ameliora natura, de a-și schimba viața și a deveni mai buni și… mai umani (indiferent ce o fi însemnând aceasta…). Lucrările sale de…

Detalii
Opinii

Omul de fier

  2 luni în urmã  

Îmi amintesc de vremurile copilăriei mele. Nu atât de bucolică precum cea a lui Ion Creangă… mâțele nu crăpau jucându-se cu smotocei. Caracteristica de frunte a acelor vremuri era dezvoltarea industriei de masă, în care mii de muncitori cuminți trebăluiau în uzine uriașe, producând pe bandă rulantă toate produsele necesare bunăstării și satisfacției oamenilor care credeau într-un viitor al oamenilor. În urbea noastră someșeană erau două mari întreprinderi, la care era conectată aproape întreaga populație matură, care lucra în trei schimburi pentru a face față solicitantelor „sarcini de plan”. Semnalul de începere a schimburilor era dat de sirene puternice, care…

Detalii
Opinii

Căldură mare, monșer!

  3 luni în urmã  

Acum, când recordurile de temperatură se înghesuie pe podium și toți suferă din cauza caniculei, a instabilității climatice, a instabilității atmosferice și a diverselor manifestări climatice catastrofice (ca să nu uităm deșertificarea accelerată a diverselor zone din sudul Europei), este momentul cel mai potrivit să abordăm din nou tema schimbărilor climatice care ne complică viața. Acum este momentul: peste câteva luni, vipia se va potoli, iarna va fi blândă, fără pic de zăpadă (sau cu prea multă, cine știe…), gazul va curge vesel (cui să-i pese de preț?) și va încălzi locuințele confortabile în care nu simțim decât accidental capriciile…

Detalii
Opinii

Întâia directivă și jocul puterii

  4 luni în urmã  

Am fost adesea întrebat: „Cum se face că ești un partizan atât de înfocat al peliculelor SF? Ce se petrece acolo atât de interesant încât nu-ți scapă una?” Pentru a fi bine înțeleși, sunt grosso modo două categorii de creații SF: una care este doar un pretext pentru a transpune la scară cosmică vestitele filme cu cowboy și a doua care investighează viitorul umanității și încearcă să prefigureze imaginea unei umanități evoluate, atât pe plan științific și tehnologic, cât și moral. Desigur, hălăduind pe cărările cosmosului, cu gândul de a cunoaște și a explora, ai ocazia de a întâlni numeroase…

Detalii
Opinii

Lecția de economie

  5 luni în urmã  

Nicușor Dan și-a început mandatul de președinte cu o bâlbă: a invitat pentru consultări la Cotroceni reprezentanții partidelor politice și ai mediului de afaceri. Nu și reprezentanții sindicatelor, care se consideră purtătorii legitimi de cuvânt ai „clasei muncitoare”. În consecință, „imperiul muncitoresc” a contraatacat și a emis un comunicat tranșant: „Dacă discuțiile se poartă exclusiv cu mediul de afaceri, este evident că propunerile vor fi croite în interesul capitalului (…)”. Și cu aceasta, lupta de clasă cunoaște o neașteptată recrudescență… Singurul element care este nebulos în povestea de mai sus este „capitalul”. Știm doar atât: sunt oameni cu bani care…

Detalii
Opinii

Eșecul strălucit al educației

  6 luni în urmã  

Importantă știre de presă: „România a obținut două medalii de aur, două de argint, trei de bronz și o mențiune de onoare la Olimpiada Asiatică de Fizică 2025, unde țara noastră a participat cu statut de invitat.” Într-o competiție cu 208 concurenți din 28 de țări, echipa României a strâns un impresionant buchet de trofee – și nu într-o companie oarecare, ci concurând cu școlari din Asia, continentul care excelează în realizări academice și unde educația este ridicată la nivel de prioritate națională. Foarte bine – veți zice – bravo lor și mult succes pe mai departe. Și în acest…

Detalii
Opinii

Răspunderea supremă

  7 luni în urmã  

Orice discuție despre natura cosmică a speciei noastre trebuie să înceapă cu o aprofundată lecție de umilință. După ce, timp de milenii, pe fondul ignoranței și al îndoctrinării religioase izvorâte din aceasta, umanitatea a crezut cu tărie că locul acesta (pe care încă nu-l numea planetă…) este unic, menit să slujească doar umanității, ultimele secole au zdruncinat din temelii viziunea noastră asupra lumii de dincolo de nori. Astăzi știm că Terra este o planetă mititică, aflată în „familia” unei stele la fel de neînsemnate, la periferia unei galaxii care nu iese cu nimic în evidență în rândurile miliardelor de galaxii…

Detalii
Opinii

Vom pieri pe limba noastră

  7 luni în urmã  

De peste 35 de ani mă încăpățânez să vorbesc celor din jur despre ceea ce, la vremea începuturilor, numeam pompos „criza ecologică mondială”. Am făcut din acest subiect tema tezei mele de doctorat, de puțini apreciată și de mulți ignorată. Astăzi, cu întregul cortegiu de cunoștințe neașteptate și de studii neconformiste pe care le-au adus anii din urmă, pot afirma cu deplină încredere că imaginea noastră despre criza ecologică mondială este tragic parțială, periculos de complexă și înfricoșător de gravă. Timp de secole – milenii, de fapt – de la apariția sa pripită pe această planetă, omul a trăit cu…

Detalii