API: România a depășit limita supracontractării pe Programul Transport. Proiectele Clujului riscă să rămână fără finanțare

România a depășit deja cu mult plafonul de supracontractare al Programului Transport (PT), iar banii europeni alocați pentru infrastructura rutieră nu vor ajunge pentru toate proiectele lansate. Este concluzia Asociației Pro Infrastructură (API), care trage un semnal de alarmă privind haosul planificării și solicită Guvernului prioritizarea clară și transparentă a investițiilor.

5,5 miliarde euro alocați, 23,3 miliarde ceruți

Conform datelor primite de API de la Direcția Generală Programe Europene Transport (DGPET), România are o alocare de 5,5 miliarde euro pentru infrastructura rutieră prin Programul Transport. Prin mecanismul de supracontractare, statul poate semna contracte de până la 300% din alocare, adică maximum 16,5 miliarde euro în costuri eligibile.

Însă la data de 17 iunie 2025, România avea deja:

• 7,7 miliarde euro în contracte de finanțare semnate,
• 15,6 miliarde euro în cereri depuse de beneficiari.

În total, 23,3 miliarde euro, adică cu aproape 7 miliarde peste limita permisă de supracontractare. Iar aceste cifre se referă doar la costurile eligibile. Cheltuielile neeligibile vor trebui acoperite integral de la bugetul de stat.

API: „Trebuie să alegem ce facem și ce amânăm după 2030”

Asociația avertizează că România se află în fața unei alegeri dificile: nu vor fi bani pentru toate autostrăzile și drumurile expres începute sau aflate în licitație. „Nu putem face în 5-7 ani ce n-am făcut în 25-30”, atrage atenția API, referindu-se la strategia de supralicitare moștenită de la fostul guvern și de la fostul ministru Sorin Grindeanu.

Dragoș Pîslaru, actualul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, confirmă îngrijorările Comisiei Europene, care a observat că „România s-a aruncat în foarte multe proiecte, dar nu reușește să le implementeze”. La rândul său, premierul Ilie Bolojan a avertizat recent că unele obiective ar putea rămâne fără finanțare în anii următori.

Se cere transparență și analiză socio-economică

Asociația Pro Infrastructura solicită Guvernului să publice urgent o listă de priorități clare, bazată pe criterii socio-economice obiective. De asemenea, API cere:

• publicarea analizelor multicriteriale (AMC) care au stat la baza studiilor de fezabilitate pentru autostrăzi și drumuri expres;
• compararea transparentă a proiectelor în funcție de impact și fezabilitate;
• identificarea tronsoanelor critice care merită finanțate imediat și a celor care pot fi amânate după 2030.

În plus, API propune soluții tehnice pentru economisirea fondurilor, cum ar fi realizarea tronsoanelor montane în regim semi-profil (o singură cale de rulare), mai ales în zonele cu tuneluri și viaducte, ca parte a unei implementări etapizate.

Ce înseamnă asta pentru Cluj

Pentru județul Cluj, problema nu este una teoretică. Centura metropolitană și metroul din Cluj-Napoca sunt două dintre marile proiecte de infrastructură care urmează să fie finanțate, cel puțin parțial, prin Programul Transport.

În lipsa unei prioritizări clare și a unei finanțări sustenabile, aceste proiecte riscă să fie întârziate sau chiar amânate după 2030, în ciuda promisiunilor și etapelor birocratice deja parcurse.

„Era bine dacă aveam doar drumuri de făcut. Ne trebuie și căi ferate, metrou, material rulant. Ce să mai zicem de aviație și naval… Bugetul rezistă?”, întreabă retoric API, rezumând realitatea complicată a infrastructurii din România.