„Zicerile lui Șerban Țigănaș”: Observații critice despre Cluj în 2024

Arhitectul Șerban Țigănaș, decan al Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj-Napoca, fost președinte al Ordinului Arhitecților din România, este cunoscut pentru analiza lucidă a proiectelor și politicilor urbane din oraș. În cadrul podcastului Urbea9, produs de Media9, acesta a făcut de-a lungul anului 2024 mai multe observații critice despre dezvoltarea urbanistică a Clujului. De la regenerarea urbană și infrastructura deficitară, până la evenimentele publice și promisiunile electorale, Țigănaș a oferit perspective memorabile. Iată cele mai relevante declarații din 2024, puse în context.
Marile proiecte, între promisiuni și întârziere
„Viețile noastre nu sunt gumă de mestecat, să le întinzi și să spui: De ce vă grăbiți atâta cu marile proiecte?”
Țigănaș critică ritmul lent al implementării proiectelor mari, precum centura metropolitană sau metroul, care rămân deocamdată „pe hârtie” sau la stadiul de lucrări simbolice, lansate în campania electorală: „Marile proiecte sunt tot timpul în fața noastră, dar nu încep cu adevărat. În realitate, în 2024 nu s-a săpat un centimetru la centură sau la metrou. Sunt doar șantiere de fațadă, cât o sufragerie.”
Bună Ziua – exemplul unui cartier fără planificare coerentă
„Cartierul Bună Ziua este o încropeală, un haos, o colecție de etape incoerente, fiecare cu propriile obiective. Primăria ar trebui să facă un Plan Urbanistic Zonal care să analizeze situația actuală, să regândească terenurile și să stabilească reguli clare. Altfel, dezvoltarea rămâne o junglă imobiliară.”
Țigănaș subliniază că infrastructura zonei, deși modernizată, nu poate face față traficului intens, determinat în mare parte de utilizarea străzii pentru tranzit între alte cartiere.
Regenerarea urbană – o soluție pentru dezvoltare
„Dezvoltarea orașelor nu mai trebuie să consume terenuri noi. Trebuie să obținem maximum din zonele deja construite.”
Țigănaș pledează pentru regenerarea zonelor centrale și reconversia terenurilor industriale, precum Piața Abatorului sau Parcul Feroviarilor, care oferă un potențial considerabil pentru dezvoltare.
Parcul Zorilor – „Lucrări în bătaie de joc”
„Scările și parapetele s-au făcut în bătaie de joc. Arată reparate, de parcă au 50 de ani. De fapt, au fost făcute prost de la început. Groaznic! Chiar așa?”
Criticând execuția slabă a Parcului Zorilor, arhitectul a observat că spațiul central, proiectat cu un cerc de beton inutil, este complet nefuncțional: „Pe un desen, cuiva i-a plăcut să fie un cerc în mijlocul altui cerc, dar realitatea este că acest spațiu este ucis. Nu te poți plimba, nu poți merge cu bicicleta sau patinele cu rotile.”
Zilele „comerciale” ale Clujului
„Este un mall în aer liber, un „Zilele Comerciale ale Clujului”. Nu există limită a consumerismului. Este o expansiune a fenomenului global, dar și un consumerism de tip politic, care își urmărește propriile interese.”
În contextul Zilelor Clujului, Țigănaș a atras atenția asupra lipsei unei viziuni mai profunde, care să pună comunitatea în centru, nu profitul.
Un Cluj mai lent decât viețile locuitorilor
Declarațiile lui Șerban Țigănaș reflectă nemulțumirea față de ritmul lent al dezvoltării marilor proiecte și lipsa de coerență în planificarea urbană. Criticile sale sunt un apel la o administrație mai responsabilă și mai eficientă, care să pună pe primul plan viețile oamenilor și nu promisiunile electorale.