VIDEO. Urbea9, pe șantierul Carbochim. Țigănaș: „Este un proiect stategic pentru oraș” + „Centrele comerciale nu sunt realizate ca spitalele, după nevoi”

Primăria a organizat joi o dezbatere publică referitoare la felul în care urmează să se dezvolte platforma Carbochim (AICI). Au fost peste cinci ore de discuții, moderate de primarul Emil Boc și de viceprimarul Dan Tarcea, care nu s-au soldat cu nicio concluzie. S-a ajuns la concluzia că totul este legal și că oportunitatea se decide politic.

Urbea9, emisiune produsă de Media9, a mers pe platforma industrială, unde clădirile vechi s-au demolat în mare parte. Puteți vedea cum arată acum lucrurile în filmarea noastră. Se vor păstra două imobile industriale, cele mai valoroase, care vor găzdui în viitor activități culturale. Discuția s-a purtat și despre formă, și despre fond, adică a vizat dezbaterea de joi și proiectul în sine. Arhitectul Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism, a observat că ședința de la Primărie s-a amânat intenționat până după alegeri și că a fost formală, dar și că cinci ore este puțin pentru un proiect atât de vast.

Intrând însă în esența proiectului, Țigănaș a analizat nevoia unui nou centru comercial, relocarea producției din zonă, spațiul verde care există și cel care se creează suplimentar.

„Clujul are nevoie de centre comerciale, iar centrele comerciale nu sunt realizate ca spitalele, după nevoi. ‘Avem atâtea spitale la atâția oameni’. Sau ‘atâtea școli, grădinițe, la atâția copii’. Un centru comercial este un spațiu viu, care intră într-o competiție cu altele. Iulius Mall va intra în competiție cu Iulius Mall, ca să dau un exemplu”, a spus arhitectul. Cât despre producție, a subiniat că, dacă aceasta ar fi avut profit, nu ar fi avut nevoia de relocare.

Și așa am ajuns la faptul că terenul este pericentral, că producția care era mereu la periferie a migrat către noile periferii ale orașului.

„După părerea mea, cei care au decis să investească aici au observat calitățile acestui teren, care este foarte valoros. Este un proiect strategic pentru oraș și trebuie să iasă bine. De aceea, revin la ideea că negocierea făcută acum câteva zile este foarte importantă. Rezultatul este foarte important, pentru că această negociere este forma de presiune care conduce la realizarea unui echilibru pentru ca acest proiect să iasă bine. Proiectul trebuie să iasă bine pentru toată lumea. Asta înseamnă nu doar pentru cel care construiește sau pentru cel care va lua profitul sau pentru băncile care finanțează. Trebuie să satisfacă anumite necesități și pentru cei care trebuie să suporte traficul, pentru că locuiesc în apropiere”, a arătat Șerban Țigănaș.

Poate cea mai importantă linie directoare rezultată din dezbaterea publică de joi a fost nevoia integrării coridorului velo de pe malul Someșului, proiect cunoscut drept culoarul verde-albastru, în planul urbanistic zonal Iulius Carbochim. „Cred că trebuie făcut, cred că nu schimbă nimic din datele proiectului și mai pun o întrebare. De ce nu e făcut pe partea cealaltă?”

Am discutat și la Urbea9 despre mai mult spațiu verde, întrucât această cerere a reprezentanților societății civile a reieșit extrem de clar. Pe platforma Carbochim vor fi peste 20% spații verzi pe sol natural, dar se trece de 30% cu spațiile verzi amenajate peste parcarea subterană. În plus, tot acoperișul va fi înierbat.

„Înțeleg de ce au spus oamenii ‘spațiu verde pe sol natural’, pentru că trebuie să ai permeabilitatea solului, să se ducă apele pluviale în pânza freatică, toate lucrurile acestea care țin de ecologie, dar mai cred că dacă cereai doar lucrul acela era insuficient, pentru că mai trebuia să ceri ‘plus atâta la sută spații verzi pe clădiri, pe acoperișuri, pe terase verzi’. Sau să faci o ecuație un pic mai flezibilă, să spui ‘OK, în cazul în care clădirile admit spații verzi pe acoperișuri, se poate ca 5% sau 6% sau 12% din spațiul verde pe care trebuie să îl produci pe sol natural să fie acceptat în suprafețe de două ori mai mari’. Cum e povestea aceea, tai un copac, dar trebuie să plantezi zece. (…) Proiectul propune, de fapt, un lucru foarte simplu. ‘Nu facem 30% de spațiu verde pe parcela noastră, în schimb facem mult mai mult spațiu verde, plătind pentru el, ieșind pe malul Someșului și făcând și terase înierbate, spații verzi, grădini pe suprafețe care au clădiri dedesubt’. Or, după părerea mea, această ofertă merită luată în considerare”.

Deși niciuna dintre halele din interiorul platformei nu a fost catalogată drept „clădire de patrimoniu”, dezvoltatorii au decis să păstreze două, care vor găzdui activități culturale. Acestea vor fi administrate de Centrul Cultural Clujean.