#URBEA9. Reabilitările termice incomplete din Cluj. „Dacă nu-ți permiți să fii proprietar, te muți în chirie” + Crede că ar trebui introdus un contract pentru conviețuirea în comun. VIDEO

Cunoscutul arhitect Serban Tiganas vorbește în emisiune, plecând de la modul în care se face reabilitatea termică, despre locuirea colectivă și spune că ar trebui să existe un contract, care să prevadă obligațiile proprietarilor. „Se pare că legile nu sunt suficiente pentru cultura trăitului în comun”.

Dialogul cu jurnalistul Ionel Lespuc a plecat de la un bloc reabilitat termic pe Calea Dorobanților, din Cluj. Reabilitarea termică este realizată parțial, iar culoarea aleasă este năucitoare.

„O reabilitare termică incompletă și care nu a ținut cont de tot ce trebuie să țină cont. Discuția pleacă de la ce înseamnă să fii proprietar, un proprietar care deține un apartament sau chiar mai multe într-un bloc de locuințe. Dreptul la proprietate este inalienabil, unii spun sfânt, alții își bat joc de el, dar când trăiești împreună cu alții ești absolut obligat, responsabil, să respecți ceea ce înseamnă să trăiești în comun.

Ori când o clădire se reabilitează prin voința majorității, nu poți să spui ‘mie mi-e bine și așa’. Probabil că acele apartamente care vedem că au întrerupt operațiunea sunt date în chirie la studenți, iar pe student nu îl interesează eficiența energetică și nici cum arată blocul, iar proprietarul atâta timp cât își ia chiria, mare înțeleg la Cluj, nu-l interesează că a distrus imaginea acestui bloc”, a afirmat arhitectul.

DECLARAȚIE

„Dacă nu-ți permiți să fii proprietar, atunci ai alte opțiuni. Să iei credit să te muți într-o altă proprietate, pe care ți-o permiți, sau să stai cu chirie”.

Șerban Țigănaș, arhitect

Emisiunea poate fi urmărită integral:

Pentru situația de pe Calea Dorobanților, arhitectul a găsit doi responsabili. Unul este administrația locală, care nu a urmărit felul în care s-au executat lucrările și probabil le-a recepționat în felul acesta, respectiv anumiți proprietari care nu au cultura trăitului în comunitate și consideră că au doar drepturi, nu și obligații.

Dialogul a curs apoi către culoarea țipătoare a pereților. Felul în care au fost vopsite casele din România în ultimii ani se poate interpreta „psihologic, dacă nu psihiatric”, a spus Țigănaș.

Decanul Facultății de arhitectură și urbanism a relatat că a vorbit, în urmă cu câțiva ani, cu un reprezentant al unei mari companii internaționale care comercializează vopseluri, iar acesta i-a spus că nuanțele fine care aveau căutare în Europa Centrală și de Vest nu se prea cumpărau în România. Dimpotrivă, aici s-au ales nuanțele tari, acide. Între timp, filozofia s-a mai schimbat, odată cu evoluția noastră, ca societate.

Țigănaș a vorbit și despre supraimpozitarea clădirilor neîngrijite din centrele orașelor, comparând Clujul cu Oradea. El a spus că la Oradea au existat posibilități de obținerea unor credite preferențiale și de reducere a impozitului, în cazul în care îți renovezi casa, nu doar pedepse, ca la Cluj.