Țigănaș: „Un retard extraordinar”. Azi-mâine încep săpăturile la metrou, iar Clujul nu are un plan de deviere a circulației

Cea mai recentă ediție a emisiunii Urbea9, produsă de Media9, s-a filmat în zona Platinia, iar temele principale au fost modernizarea străzilor din zonă, dar și metroul. Asta pentru că cel mai mare proiect de investiții din istoria Clujului are prevăzută o stație la fosta fabrică de bere.
Invitatul permanent al emisiunii, cunoscutul arhitect Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism, a spus că o gândire necorelată în zonă ne duce în haos, respectiv că este un „retard extraordinar” faptul că noi nu avem încă soluții de deviere a traficului pe timpul șantierului.
Scopurile inițiale ale proiectului de la Platinia au fost cam așa, pe scurt:
- strada Mărginașă să poată fi folosită de șoferii din Zorilor, ca să nu mai aglomereze Victor Babeș – scop neatins, Mărginașă a rămas extrem de îngustă în partea sa superioară
- lărgirea străzii Calea Mănăștur la cinci benzi – neîndeplinit, au rămas patru benzi
- străpungerea spre strada Uzinei Electrice, peste Canalul Morii – scop atins
- strada Uzinei Electrice pe patru benzi – nu s-au făcut decât trei
- introducerea de benzi dedicate pentru mijloacele de transport – iar acesta a fost un scop major și nu s-a realizat
Vedeți mai jos emisiunea Urbea9, cu Șerban Țigănaș și Ionel Lespuc:
L-am întrebat pe Șerban Țigănaș care a fost logica refacerii străzii Calea Mănăștur, în afara mutării stației CTP, întrucât nici nu s-a lărgit, nici nu are benzi de bus.
„Nu sunt în măsură și n-am datele să vă spun care e logica, pentru că nu percep logica. În schimb, ceea ce pot să spun și să reatrag atenția este că toate aceste proiecte parțiale care se referă la diverse elemente de mobilități dacă nu sunt corelate, haosul ne mănâncă”.
Țigănaș s-a reafirmat ca „metrou-sceptic” și a caracterizat drept un retard extraordinar faptul că nu există planul pentru devierea traficului atunci când se va săpa Clujul pentru a se realiza stațiile de metrou. În ultima ședință de Consiliu Local, la o întrebare a consilierului Călin Groza, viceprimarul Dan Tarcea a spus că asocierea care a câștigat licitația pentru metrou va propune un plan pentru devierea circulației.
„Am înțeles că cei care lucrează la proiectul metroului trebuie să vină și cu soluții de mobilitate în condiții de șantier pe Calea Mănăștur. E logic să ai un studiu dacă ți-ai propus metroul pe o axă principală, cu un trafic atât de intens. Ce faci cu traficul pe durata a câțiva ani de zile? Dar răspunsul la această chestiune trebuia să fie în studiul de fezabilitate pentru metrou. Ori eu mă mir cum noi vorbim despre metrou, azi-mâine dăm și autorizația de construire, s-a semnat contract de execuție, evident de proiectare și execuție, și noi nu știm dacă se poate face metrou, adică n-avem un studiu care să ne spună ce soluție de deviere a traficului și de conviețuire cu șantierele este rezonabilă, în parametri cutare. Cred că este un retard extraordinar”, a explicat Șerban Țigănaș.
Metroul Clujului, spitalele și împăduririle, toate din PNRR, apăreau într-un studiu despre fondurile pentru care s-ar putea ca România să piardă finanțarea. Săptămâna aceasta am aflat că șase spitale aflate pe lista de finanțare nu se mai construiesc.
Fostul președinte al Ordinului Arhitecților din România a afirmat că străpungerea către strada Uzinei Electrice exista în planuri de mult timp și că locuitorii din zonă au avut interdicții de construire, tocmai din cauza acestui proiect. Din păcate, prin planul urbanistic zonal (PUZ) realizat de Primărie, problemele lor nu au fost tratate.
„Pentru realizarea proiectului de infrastructură s-a făcut un PUZ „fâșiuță”, niciun fel de reglementări pentru zona care este marele semn de întrebare (casele din jurul Platinia n.r.) și care interesează pe toată lumea, mai ales de proprietarii de acolo, care au stat două decenii într-un viitor incert. Probabil că unii dintre ei au așteptat până la sfârșitul vieții și nu au prins această perioadă”, a subliniat arhitectul. Acesta a spus că zona trebuie dezvoltată printr-un parteneriat public-privat și prin și prin planificare unitară, de care din păcate nu a avut parte.