Tag Archive: Mihai Șerban

Opinii

Nici măcar rușine

  5 years în urmã  

Spațiul public se încinge din nou. După ce ne imaginam că s-au făcut progrese în domeniul atât de delicat al definirii identității de gen, talibanii locali - încuiați, neînduplecați și obscurantiști – au ieșit din nou la atac, găsind formula ideală (interdicție legală) pentru a înăbuși în fașă orice apropiere față de acest domeniu care continuă să facă valuri în spiritul națiunii. Mărturisesc că și eu, măcar de dragul predictibilității și al stabilității, aș agrea mai degrabă o lume în care băiețeii se joacă cu mașinuțe și mingiuțe, iar fetițele se joacă cu păpușele și crăticele, fiecare pregătindu-se pentru marile…

Detalii
Opinii

Despre sex, suferință, moarte. „Un pitic atât de mic…”

  5 years în urmã  

„… făcea baie-ntr-un ibric/ De săpun s-a-mpiedicat / Și piticul s-a-necat.” Toți cei din generația mea trebuie să-și amintească (dacă nu-i trădează memoria, desigur…) această poezioară stupidă, prezență inevitabilă în curicula de grădiniță. La final, trebuia să mimăm durerea prin cuprinderea obrăjorilor în palme și legănarea energică a capului. Și trebuia să accentuăm dramatismul: „Vai, vai, ce păcat / Că piticul s-a-necat!” Nu am verificat, dar sunt aproape sigur că în curicula de ultimă oră a grădinițelor această poezioară măcinată de un dramatism extrem nu mai figurează. Și pe bună dreptate, veți spune, ea este violentă, cu o acțiune foarte scurtă, dar…

Detalii
Opinii

Hello, My Friend!

  5 years în urmã  

Am cutreierat planeta, mi-am purtat pașii prin locuri care de care mai îndepărtate și mai exotice (nu în sensul călătorilor „de fițe”, desigur), am avut experiențe personale și individuale în tot felul de locuri și împrejurări și de peste tot m-am întors cu un zâmbet pe inimă. Peste tot, sentimentul frăției umane a fost copleșitor și aducător de bucurie. În Kenia, deplasările pedestre mă făceau să trec zilnic de două ori pe lângă un tinerel pipernicit (oare trebuie să precizez culoarea pielii?) care, la marginea prăfoasă a aleii, improvizase o vatră pe care perpelea știuleți de porumb. Pentru câțiva firfirici,…

Detalii
Opinii

Vă ordon: ocupați Pământul

  5 years în urmã  

Omul se comportă cu leagănul său planetar cu aceeași nonșalanță criminală cu care tratează o vidră peștii cu care se află închisă într-un bazin, al cărui singur prădător ea este. Fără nicio grijă pentru viitor, vidra înfulecă pe săturate până când, răpusă de foame, va da și ea ortul popii, fără ca măcar să priceapă ce se petrece. Dacă resursele sunt limitate, ignoranța se plătește scump. Desigur, omul poate invoca în apărarea sa ignoranța: „Vă rog să mă iertați, domnule polițist, dar habar n-aveam că o astfel de regulă există.” După cum este și normal, necunoașterea nu este un motiv…

Detalii
Opinii

Conspirația termometriștilor

  5 years în urmã  

Stau câteodată și-mi amintesc ce oameni și ce povești mai erau în părțile noastre când începusem și eu a mă ridica, drăgăliță doamne, băiețaș la casa părinților mei. Locuiam noi într-un frumos orășel transilvan și aveau ai mei oarecare dare de mână, dar nu aveam niciun fel de cutii fermecate cu vorbă, muzică sau chipuri pe sticlă. Oamenii nu se aveau decât… pe ei! Ziua era pentru muncă, potențată de chemările sirenelor de la fabrici, pentru trebăluit prin casă și pe lângă casă. Serile erau pentru socializare, în familiile numeroase, pe la porți și pe la ferestre. Curios ca o…

Detalii
Opinii

Viața ca un moft

  5 years în urmã  

Fiecare dintre noi a fost, măcar o dată în viață, mofturos. Când ceva ce am primit nu ne-a plăcut. Sau când ceva ce ne-am dorit cu tot dinadinsul nu am căpătat nici în ruptul capului. Dar ne întrebăm cu mirare: cum se face că taman în lumea noastră, cea civilizată, educată și bogată, moftul a devenit o adevărată normă de viață? Putem avansa o primă explicație în aceea că ștafeta generațiilor a fost foarte grav scurtcircuitată. Înainte, pe toate planurile, noua generație refăcea traseul evolutiv al generației precedente, atât din punct de vedere cultural, cât și din punctul de vedere…

Detalii
Opinii

Bună ziua, UDMR!

  5 years în urmã  

Cazanele naționaliștilor de toate culorile (tricolorurile se potrivesc doar pe roșu, știți desigur care sunt celelalte…) au dat în clocot cu prilejul dejucării ultimului complot întunecat de rupere a Ardealului de la sânul patriei-mame și alipire a lui la teritoriul iredentismului maghiar. Desigur, nici vorbă de așa ceva. Dar reacțiile (din partea română, desigur) au fost atât de vehemente de parcă așa ceva chiar era pe punctul de a se petrece. Să vedem într-o astfel de reacție doar o zvârcolire a viscerelor… Doar? Aici avem însăși imaginea vie a instinctelor care ne conduc viața fără ca măcar să ne dăm…

Detalii
Opinii

Strigătul mâniei și al neputinței

  5 years în urmã  

Reducerea activităților industriale și mai ales stoparea freneticei vânzoleli umane, ca urmare a perfidului coronavirus, au dus în mod surprinzător la ameliorarea simptomelor de declin a ecosferei planetare. Au devenit virale imaginile cu Carpații văzuți din București sau cu Himalaya zărită de pe supra-populatele meleaguri indiene. Mai mult, au fost privite cu interes imaginile din satelit care arătau că în  zone ultra-poluate, cum ar fi Câmpia Padului (Italia) sau Câmpia Indo-Gangetică (India) poluarea atmosferică a coborât la niveluri care nu au fost niciodată înregistrate înainte. Și toți necunoscătorii (și ei sunt majoritatea publicului, cum credeați?) au jubilat: iată că se…

Detalii
Opinii

Quod licet jovi…

  5 years în urmã  

… non licet bovi. Pre limba noastră strămoșească: „Ce e permis zeului, nu e permis boului”. Cu alte cuvinte, ce-și permite șeful, stăpânul, barosanul, căpetenia, mai-marele… nu este în niciun fel permis boilor de rând, care nu au alte drepturi decât să trudească pentru cei dintâi. Atunci când, în exercitarea vreunei funcții publice, cele două categorii intră în contact, zeul (șeful, parlamentarul, putinciosul, pilosul sau bogătanul) reclamă apăsat un regim de favoare și, dacă nu-l primește pe loc, se rățoiește iritat: „Băăă, știi tu cine sunt eu?” Sunt nenumărate momentele în care o disparitate de statut, născută din diverse situații…

Detalii
Opinii

#ȘiEuSuntBătrân!

  5 years în urmã  

Una dintre marile cuceriri ale contemporaneității este abandonarea viziunii utilitariste asupra ființei umane. Desigur, aceasta s-a întâmplat cu precădere în spațiul public, social, unde vârstnicilor li s-au acordat privilegii mult deasupra cedării locului în autobuz. Adevăratele privilegii le găsești, de fapt, acolo unde te-ai aștepta mai puțin: în Filipine, de pildă, vârstnicii au prioritate în toate situațiile imaginabile, mergând până la atribuirea de ghișee dedicate în instituții și aeroporturi. Întregul spațiu asiatic este, de altfel, marcat de respectul față de vârstnici. Fie unii dintre ei taoiști, confucianiști, budiști sau islamici, chinezii au o religie cu preponderență zdrobitoare: cultul strămoșilor. Eram…

Detalii