Proiectul imobiliar cu scandal se întoarce. Tot pe numele soacrei

Proiectul imobiliar de pe Calea Turzii nr. 235–237 revine în dezbaterea Comisiei de Urbanism a Primăriei Cluj-Napoca, la o lună după ce a fost respins în Consiliul Local. În ședința din octombrie, documentația urbanistică a obținut doar 13 voturi „pentru”, în condițiile în care era nevoie de minimum 14, și a fost blocată de opoziție – o premieră în actuala configurație politică. Au existat și 7 voturi „împotrivă”, două abțineri și două neparticipări.

Printre cei care nu au votat s-a numărat consilierul local Ovidiu Vișan, al cărui nume este legat direct de proiect: în documentele oficiale apare ca beneficiar – pe lângă un grup de firme – soacra sa, Valeria Oltean.

Familia Oltean este implicată în afaceri imobiliare de la începutul anilor 2000.

12

imobile sunt desenate pe planșă. Spre Calea Turzii se propun două clădiri cu 4 etaje, iar în spate ar urma să se mai ridice 10 corpuri cu câte două etaje.

Proiectul, semnat de Endorfina Concept, biroul de arhitectură al Alidei Vișan, soția consilierului, vizează o suprafață totală de 11.274 mp, unde se propun trei zone funcționale – una mixtă (UTR M_SKY), una de locuințe colective mici (UTR Li/c_b SKY) și o subzonă de spații verzi publice (UTR S_Va SKY). În total, ar urma să fie construite 180 de apartamente, cu 204 locuri de parcare și 120 de locuri pentru biciclete.

Analiza sectorială a Primăriei nu a relevat că în zonă ar fi nevoie de vreo dotare publică – creșă, grădiniță sau altceva.

Afacerile, familia și politica

Nu este interzis ca politicienii să fie implicați în afaceri. Este normal ca un consilier local să aibă investiții, acțiuni sau firme, dacă acestea sunt declarate transparent. Alin Tișe este cel mai elocvent exemplu: are afaceri imobiliare și nu se ascunde; mai mult, a încurajat politicienii să intre în afaceri, dar să nu aibă legături cu statul.

Abia mascarea afacerilor, prin intermediul rudelor sau al interpușilor, ridică semne de întrebare.

Cazul de pe Calea Turzii deschide o discuție incomodă:

👉 Ce alte active ar putea avea Ovidiu Vișan pe numele socrilor, pentru a nu apărea în declarația de avere?

👉 Dacă totul este legal și corect, de ce este nevoie să fie ascuns?

În declarația de avere de la preluarea mandatului, anul trecut, Ovidiu Vișan și familia sa apar ca titulari direcți sau coproprietari pe cinci terenuri, dintre care trei intravilane în municipiul Cluj-Napoca, unul rural/extravilan, și unul aflat în coproprietate în Mărișel. Pe site-ul Primăriei nu apare o declarație de avere de anul acesta.

Numele familiei Forna a fost și el vehiculat în presă în legătură cu acest proiect: Maria Forna, prefect al județului Cluj, și Călin Forna, director în Primăria Cluj-Napoca. Maria Forna a transmis către Media9 că nu este implicată. Totuși, Flavia Petruș, consilier local PNL, nu a participat la vot și nici la dezbaterea publică. De ce? Potrivit surselor din Primărie, ea ar fi nașa familiei Forna.

În declarațiile de avere găsim și un punct comun, familia Levi. Forna a vândut un teren către Levi Yehoshua, soțul Cristinei Levi, care la rândul ei deține un teren alături de familia Vișan.

Urmează o nouă confruntare

După eșecul din Consiliul Local, proiectul revine acum în Comisia de urbanism din 5 noiembrie. Dacă va primi aviz favorabil, va fi reintrodus pe ordinea de zi a Consiliului Local pentru un nou vot.

Scandal în Consiliul Local Cluj: un proiect imobiliar cu legături politice, respins. Opoziția învinge pentru prima dată în ultimul an

Potrivit memoriului tehnic, terenurile fac parte dintr-o zonă aflată în proximitatea viitorului parc „Bună Ziua” și a arterei Calea Turzii, fiind încadrate într-un proces amplu de reorganizare urbanistică. PUZ-ul prevede:

1. Lărgirea profilului Căii Turzii la 54 de metri, prin cedarea unei suprafețe de 315,7 mp pentru drum public.
2. Amenajarea unei subzone verzi publice de 476 mp, accesibilă locuitorilor din zonă.
3. Crearea unei străzi noi, cu profil de 12 metri și suprafață de 3.617 mp, care să lege Calea Turzii de viitorul Parc Bună Ziua.

Suprafața totală cedată pentru interes public reprezintă 39,11% din zona reglementată, ceea ce, potrivit proiectanților, ar trebui să contribuie la o dezvoltare urbană echilibrată și coerentă.