Metroul din Cluj-Napoca: O oportunitate pentru progres sau un simbol al dezindustrializării?

Construcția metroului din Cluj-Napoca, un proiect amplu și ambițios, este privită cu entuziasm de Dragoș Damian, CEO Terapia, care – într-un editorial pentru zf.ro – consideră că o astfel de megastructură reprezintă mai mult decât o soluție pentru traficul sufocant al orașului. Cu toate acestea, el atrage atenția asupra implicațiilor profunde ale acestui proiect în contextul industrial și economic al României.

“Un triumf al imaginației și aspirațiilor”

„Cred în metrou pentru că este o megastructură, iar orice megastructură este un triumf al imaginației, aspirațiilor, cutezanței și puterii oamenilor și tehnologiei”, explică Damian. Totuși, el subliniază că acest proiect simbolizează și contrastul dintre marile investiții în infrastructură și direcția predominantă a construcțiilor din România în ultimele decenii. „Orice construcție de infrastructură civilă este o victorie asupra blocurilor de locuințe, clădirilor de birouri și mallurilor care vând importuri.”

Dependența de tehnologie străină

Damian subliniază că, spre deosebire de metroul din București, construit cu resurse și tehnologii locale acum aproape 50 de ani, metroul din Cluj-Napoca se bazează exclusiv pe importuri. „‘Cârtițele’ metroului din Cluj-Napoca, celebrele TBM-uri, sunt fabricate în China de compania CRCHI, listată la bursa din Shanghai, cu o cifră de afaceri de 160 de miliarde de dolari – jumătate din PIB-ul României”, afirmă acesta.

El compară CRCHI și CREG, gigantul din spatele TBM-urilor Eurotunnel-ului, cu fostele CUG-uri din România, care produceau echipamente complexe pentru piața internă și externă. „CUG-urile din România au fost puse la pământ, iar în locul lor sunt sau vor fi blocuri, birouri și malluri. Acum, orice echipament, oricât de banal, trebuie adus din alte țări.”

Un apel la reindustrializare

Damian propune o soluție strategică: atragerea de investiții în fabrici de echipamente complexe în România. „Poate după alegeri, Președintele României va merge în China, la CREG și CRCHI, pentru a-i convinge să deschidă o fabrică de TBM-uri în România, poate chiar la Cluj-Napoca. Dacă nu se duce Președintele, se va duce Cancelarul Germaniei, Președintele Franței sau Primul Ministru al Ungariei”, sugerează acesta.

De la metroul din București la cel din Cluj: O lecție dureroasă

Comparând construcția celor două proiecte de metrou, Damian concluzionează: „Metroul din București a fost realizat cu ingineri, muncitori și echipamente românești, iar în el circulă trenuri românești. Metroul din Cluj-Napoca este construit cu tehnologie și echipamente importate, iar în el vor circula vagoane importate. Ce s-a întâmplat în acești 50 de ani? Se cheamă dezindustrializare.”

Pentru Damian, metroul din Cluj-Napoca reprezintă o oportunitate imensă, dar și un semnal de alarmă: „Este timpul să revenim la investiții strategice și să punem bazele unei industrii locale capabile să susțină astfel de proiecte.”