Lőrinczi Zoltan: Toți fermierii clujeni mari derulează proiecte pe fonduri europene

Agricultura clujeană este un termen abstract pentru mulți. Dacă stai la oraș, de cele mai multe ori legătura ta cu agricultura este roșia pe care o cumperi de la supermarket (care de multe ori vine din Spania sau Polonia) sau câmpul de porumb pe care i-l arăți copilului din viteza mașinii. Dincolo de asta, agricultura clujeană nu este abstractă deloc. Sunt mii de oameni care muncesc pe câmp de la răsărit și până la apus, în multe dintre zile. Au încă o problemă cu finalizarea efortului lor, în sensul în care nu reușesc totdeauna să pună pe masa noastră roșiile lor, în locul celor din Spania sau Polonia. Dar, veți vedea, fermierii nu stau pe loc, iar rezultatele încep să apară. Și au nevoie de noi să îi ajutăm, cumpărând cât mai multe produse locale. L-am rugat pe președintele Comisiei de Agricultură a Consiliului Județean, Lőrinczi Zoltan-László (UDMR), să ne dea câteva indicii despre direcția în care au apucat-o cultivatorii și crescătorii de animale din Cluj.

Lorinczi a evaluat, la solicitarea Media9, nivelul de modernitate în producție și mentalitate la care a ajuns agricultura locală.

EDUCAȚIE- 70-80%. “Trebuie să începem cu educația. S-au organizat foarte multe cursuri de perfecționare, iar fermierii au participat la acestea. Cred că 80% dintre ei au fost la cel puțin un astfel de curs. Oamenii s-au interesat cum să își crească productivitatea. Au învățat tehnologii noi, ce invenții au mai apărut pe piață, ce utilaje trebuie să folosească și care sunt culturile cele mai rezistente și mai eficiente. Cred că 70-80% dintre fermieri au participat la astfel de cursuri”, a spus Lőrinczi Zoltan-László.

FINANȚARE – 50%. “Au existat multe programe, din 1990 până astăzi. Finanțări guvernamentale, de preaderare, prin SAPARD, și, după aderarea la UE, fonduri europene. Foarte mulți dintre fermierii clujeni au depus proiecte și au obținut utilaje, de la aparate de muls la tancuri de răcire. Sigur, există și restricții, nu poți să îți cumperi un tractor mare dacă ai numai un hectare de teren. A existat interes și tocmai s-a câștigat un proiect pentru realizarea, în județul Cluj, a unui abator mobil. Pe ansamblu, în județul Cluj au depus proiecte de finanțare cam jumătate dintre fermieri. Cei mai mari dintre ei au toți în derulare astfel de proiecte”.

VÂNZARE – 80%. “Pentru a vinde, agricultorii au nevoie să producă și calitate, și cantitate. Iar aici, lucrurile sunt împărțite. Între cei mai în vârstă încă există mentalitatea comunistă “e al meu, nu împart cu nimeni”. Aș spune că 80% dintre fermierii trecuți de o anumită vârstă refuză orice formă de asociere. La tineri este altă mentalitate. Ei una-două se asociază și au succes. Iar exemplul generează alte și alte asocieri. Aici e invers: cam 80% dintre tineri sunt dispuși să coopereze”, a subliniat Lőrinczi.

DECLARAȚIE

“Avem Agro-Transilvania, avem clustere, avem tot mai multe asociații, cum este Someș-Arieș, care are spații de vânzare în supermarketuri și care a preluat grota de la Țaga, unde se produce brânza de Năsal, avem universități care oferă mână de lucru înalt calificată, avem sere, program de reconversie pe livezi, avem multe proiecte europene accesate, s-a câștigat un proiect pe fonduri europene pentru un abator mobil și vor apărea proiecte de plantații de fructe de pădure. Apar pe piață tot mai multe produse locale, inclusiv bio. Aș spune că lucrurile se mișcă în agricultura clujeană”.

Lőrinczi Zoltan-László – consilier județean UDMR, președintele Comisiei de agricultură din CJ