Jos cu mesh-urile! Șerban Țigănaș: „Arhitectura nu trebuie să devină soclu pentru mesaje publicitare”

Autor  Ionel Lespuc   în       1 saptãmânã în urmã  

Clujul are un regulament de publicitate adoptat în 2018, dar realitatea de pe teren arată că acesta este adesea ocolit sau încălcat cu bună știință. Iar Primăria nu ia măsuri, practic nu își respectă propriul regulament.

În cel mai recent episod al podcastului Urbea9, realizat de arhitectul Șerban Țigănaș împreună cu jurnalistul Ionel Lespuc, subiectul publicității stradale a fost abordat direct, în mijlocul cartierului Zorilor, una dintre zonele în care mesh-urile și panourile publicitare sfidează flagrant prevederile regulamentului.

1. „Unii s-au prins unde se forțează regulamentul”

„Eu cred că este un moment în care ar trebui rediscutată problema publicității din toate punctele de vedere. Cred că trebuie rediscutat și regulamentul, care poate fi îmbunătățit, pentru că acum unii sau alții s-au prins unde se forțează regulamentul sau nu se respectă sau unde există”, a spus Șerban Țigănaș în cadrul podcastului.

El atrage atenția că actualul cadru legal are lacune sau zone interpretabile care sunt exploatate pentru a menține pe fațadele clădirilor forme de publicitate care nu respectă nici estetica urbană, nici reglementările.

2. Clujul, luat „la mână” și curățat

Arhitectul propune o acțiune sistematică de verificare a orașului, pentru a identifica unde sunt nereguli și pentru a aplica sancțiuni.

„Cred că orașul ar trebui scanat. Cineva ar trebui să ia la mână toate regiunile orașului și să identifice ce corespunde publicitar regulamentului și ce nu corespunde și să primească cei în cauză sancțiunile, modificările, impunerea de a le da jos”, spune Țigănaș.

3. Avem o comisie, dar avem și prea multă publicitate pe fațade

În regulamentul actual există o comisie de estetică urbană care avizează proiectele de publicitate, dar rezultatele din teren pun sub semnul întrebării eficiența acestui mecanism.

„Arhitectura este făcută pentru locuințe, pentru educație, pentru sănătate, pentru afaceri și nu pentru a fi soclu sau suport pentru mesaje publicitare ale unor firme sau comercianți”, afirmă Țigănaș. El subliniază că în era digitală, publicitatea clasică, agresivă, nu mai are aceeași justificare.

4. „Nu cred că îți faci operație de cataractă pentru că vezi un banner în Zorilor”

Într-un exemplu concret, arhitectul ironizează absurditatea unora dintre mesajele afișate pe blocuri: „Ne putem procura informația și despre program, și despre ce vând, și despre faptul că se decontează operația de cataractă prin case. Eu nu cred că îți faci operație de cataractă decontată prin case, pentru că vii cu mașina sau cu autobuzul și treci pe lângă un bloc în Zorilor.”

Podcastul Urbea9, disponibil pe pagina de Facebook Media9, îmbină discuția despre arhitectura orașului cu explorarea concretă a spațiilor problematice. Ultima ediție a fost filmată pe Calea Turzii și în cartierul Zorilor, unde abuzurile în materie de publicitate sunt evidente.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.