GALERIE FOTO & VIDEO. Parada modei la Khetane, „Untoldul” de la Pata Rât

Prima ediție a festivalului de muzică și cultură romă Khetane, de la Pata Rât, a durat trei zile și s-a încheiat duminică. În afara locuitorilor de la Pata Rât, au participat la festival peste 1.000 de clujeni, dar nu numai, plus turiști străini. Au venit plini de curiozitate, fără temeri sau false pudori.

Unii, poate, au venit doar să asculte manele. Dar mulți n-au venit pentru asta. Până la urmă, așa cum centrul Clujului este o secvență a orașului, așa este și Pata Rât. O secvență și un adevăr. Invitați cu insistență, politicienii au ignorat evenimentul în marea lor majoritate; în secvența din centrul Clujului ar fi venit, cu siguranță.

Politicienii de anvergură n-au venit nici măcar „să ia pulsul” festivalului, nicidecum să participe și să răspundă noianului de întrebări ale „patarâtenilor”. Nici Emil Boc, nici Alin Tișe, nici altcineva din primul eșalon al politicienilor din județ.

„Numai dacă nu s-or fi deghizat cumva și nu i-am recunoscut noi”, a răspuns, mai în glumă, mai în serios, la întrebarea pusă de Media9, Szakáts István, organizatorul festivalului Khetane. Szakats este un activist civic pe care Emil Boc îl atacă adesea. Sigur, nici el nu se lasă și atacă proiectele megalomanice ale primăriei și Consiliului Județean.

Turiști din Anglia, Bangladesh și din Africa, la Pata Rât. Foto: Media9

Ce a fost în primele două zile de Khetane

În primele două zile ale festivalului, vineri și sâmbătă, au avut loc concerte, proiecții de film, expoziții foto, activități pentru copii, evenimente gândite și adaptate special pentru a facilita interacțiuni sociale incluzive. Au cântat Paul Fantezie și Alex de la Cluj. Iar atmosfera a fost foarte relaxantă, potrivit organizatorilor. Au fost prezenți peste 700 de clujeni. Poate chiar mai mulți, că n-a fost cineva responsabil cu numărarea lor.

Ai VIDEO de la concertul lui Paul Fantezie, AICI.

Duminică, în ultima zi, au avut loc dezbateri aprinse pe două teme: locuirea socială și justiție socială. Iar cireașa de pe tort, după dezbaterile din ultima zi de festival: parada modei, desfășurată într-un cort, pe covorul roșu.

„Khetane este primul festival al comunităților marginalizate din Cluj-Napoca ce își propune promovarea culturii romani ca demers de reparație morală și de justiție socială. Khetane înseamnă „împreună” în limba romani! Khetane aduce comunitățile împreună! Festivalul pornește de la dorința locuitorilor din Pata Rât de a avea propriul lor festival care să ofere un program cultural alcătuit după preferințele lor” – Szakáts István, activist civic, organizatorul festivalului Khetane. 

„Acesta nu este un festival de manele. Manelele sunt subiectul despre care se vorbește, dar este vorba despre mult mai mult. (…) Ca să putem să facem un festival de acest fel, noi am lucrat. Suntem în al zecelea an în care lucrăm în Pata Rât. Încercăm să facem ca festivalul acesta să fie al comunității” – Szakáts István.

Ce doare foarte tare la Pata Rât

Problema principală pe care locuitorii de pe Pata Rât o reclamă de zeci de ani este locuirea lor în această zonă. Aici  trăiesc peste 2.000 de persoane, din care mai mult de jumătate sunt copii și adolescenți.

Dezbaterea s-a ținut într-un cort improvizat, pe o căldură toropitoare. A început cu puțin timp înainte de ora 16:00 și a durat mai mult de două ore. Cel care a gestionat dezbaterea, cine altcineva decât Szakáts István, a încercat să fie un moderator-model și să acorde minute bune fiecărei persoane care a venit în fața microfonului, dara fost nevoit, în câteva rânduri, să le scurteze.

Printre cei care au participat la dezbatere, au fost, în afara locuitorilor de aici, Alexandru (Pepe) Fechete și Linda Greta Zsiga, activiști și facilitatori comunitari din partea celor care trăiesc la Pata Rât, profesoara Eniko Vincze, Adrian Dohotaru, fost politician și un cunoscut apărător al drepturilor celor de la Pata Rât, și avocatele Livia Labo și Ioana Trană. În discuții au mai intervenit și alte persoane.

Doar trei politicieni prezenți

Doar trei politicieni, toți de la USR Cluj, au fost la dezbatere: Alexandra Oană (consilier CL Cluj-Napoca), Mihaela Nia (membră în Biroul Județean al organizației) și Cătălin Sălăgean (consilier CJ Cluj).

„Peste 80% din cei care locuiesc pe Pata Rât ar dori să se mute de aici. Vor locuințe sociale, dar primăria nu e interesată de ce se-ntâmplă aici. Au intrat milioane de euro în acest an cu Untold, dar nu sunt bani pentru a construi locuințe sociale” – Linda Greta Zsiga, facilitator comunitar,  care locuiește în Pata Rât.

În dezbatere a intervenit Alexandra Oană (foto, în bluză galbenă), consilier local USR, care a amintit că, la propunerea primarului Emil Boc, municipalitatea a găsit 6,5 milioane de euro „cât ai bate din palme” pentru a cumpăra clădirea BCR din centrul Clujului.

6,5 milioane de euro pentru clădirea BCR

„Poate că domnul Boc nu va mai fi primar în 2030. Pe cine luăm noi la rost atunci? Pentru că cine va veni în locul lui Boc va putea spune că el n-a promis asta!” – Linda Greta Zsiga

Ei, da: și a venit parada modei!

După două ore și jumătate de discuții, care ar mai fi putut continua încă pe atât, organizatorul evenimentului a pus capăt dezbaterilor și a anunțat momentul mult așteptat al zilei: parada modei. Câteva copile, dar și adolescente și mai puțin adolescente din Pata Rât au prezentat ținutele unei creatoare de modă care provine chiar din rândul comunității rome de aici.

Prezentarea a fost făcută pe un covor roșu, cum altfel?, așezat direct pe pământul plin de pietre din cort, ceea ce le-a creat multe probleme de echilibru manechinelor de moment.

Cu toate acestea, fiecare apariție pe covorul roșu a stârnit aplauze frenetice, încurajări și sfaturi din partea localnicilor.

Când prezentarea s-a încheiat, manechinele de la Pata Rât s-au prins la dans. Iar unduirile lor, pe muzica din stație, parcă au mai atenuat din ofurile și amărăciunea trăite zi de zi în ghetoul de la Pata Rât. 

Emil Boc, invitat la Pata Rât. N-a reușit să vină

Oamenii care trăiesc în zona vechii gropi de gunoi a Clujului l-au invitat la eveniment și pe primarul Emil Boc. Organizatorii evenimentului au realizat și un videoclip cu cei care îl invită pe primarul Clujului să vadă cum e viața printre gunoaie.

„Domnu’ primar, vă așteptăm la festival, să vedeți cum trăim noi aici și o sa fie foarte fain”, l-a invitat un tânăr.

„Va invităm să veniți la concert la Pata Rât să vedeți viața printre gunoaie unde trăim noi”, a fost invitația unei alte femei din comunitate.

Cu toate acestea, Emil Boc n-a fost prezent, deși festivalul a ținut trei zile.

Mic istoric despre Pata Rât

Zonele marginalizate ale Clujului (Pata Rât, Stephenson, Manole) sunt rezultatul cumulat a peste trei decenii de nepăsare, rasism, discriminare și segregare. Acest fenomen își are începuturile în anii ’70, când colonia Dallas a început să se formeze, iar în 17 decembrie 2010 a atins un punct culminant, când 350 persoane au fost evacuate de Primăria Cluj-Napoca, de pe strada Coastei din Cluj, fiind mutate forțat la Pata Rât, lângă groapa de gunoi a orașului.

În fapt, mai bine de 70% din locuitorii cartierului Pata Rât din Cluj-Napoca au ajuns acolo după ce au fost evacuați de autorități, în medii toxice, cu stigmatul de a trăi în condiții inadecvate de locuire.

Organizatorii atrag atenția asupra responsabilității instituțiilor publice de a-și asuma nu doar la nivel declarativ, ci ferm și pe termen lung, programe de re-integrare a acestor cetățeni ai Clujului. Programele în cauză vor include nu doar servicii sociale, medicale, ecologice, de salubritate și colaborări pe piața muncii, dar și soluții de locuire socială, la nivelul standerdelor unui oraș precum Cluj.

Sursa foto & VIDEO: Media9