Emil Boc a spus-o răspicat: proiectele de urbanism cu termen 2026 se amână până poimarți + Război cu ziarele care îl critică: “Sunt plătite”

Media9 v-a mai spus că amânarea centurii este o veste proastă nu doar pentru șoferi, ci și pentru oamenii care doresc să construiască în zonele pe care Primăria le-a blocat pe motive de trafic până în 2026.

Să nu înțelegeți aici doar dezvoltatori, că sunt și mulți clujeni care vor să își ridice o casă, singuri sau parteneri într-un plan urbanistic zonal cu alții. Am estimat că Boc nu va respecta, cel mai probabil, anul 2026 (pe care nu i l-a impus nimeni, și l-a impus singur), până „poimarți”, când se va face, dacă se va face, centura. Și am mai exprimat opinia pe bază de calcule că acest mare proiect de investiții își va finaliza prima etapă între 2028 și 2030, mai dregrabă spre finalul acestei perioade. Cine a stat 3-4 ani să construiască ceva nu mai are decât încă vreo 7-8 ani de așteptat. 🙂

Visul frumos cu centura finalizată în 2026 s-a terminat. I-a păcălit Emil Boc pe dezvoltatorii imobiliari?

Borhanci, Brâncuși, Bună Ziua, Frunzișului sunt zone afectate de măsura Primăriei de a bloca proiecte imobiliare.

Iată că astăzi primarul a discutat despre acest subiect, la Napoca Live. Vă amintiți că Ceaușescu se lupta cu “agenturili”, Dragnea se lua la trântă cu Soros. Ei bine, Emil Boc spune că ziarele care îl critică nu o fac pentru că el greșește, ci pentru că sunt plătite. Iată declarația sa, apoi căutăm împreună două opinii care ne spun și o altă versiune.

“Înainte trebuie să ai infrastructură și apoi locuire (…). Evident că, în Borhanci, atâta vreme cât nu avem alternativă la ceea ce este acuma, nu pot… fiind date autorizații de lucru decât în condițiile pe care le cunoașteți, cu fazarea proiectului, cu elementele acelea care se aprobă dacă nu aduc trafic în zonă, deci pentru un magazin, pentru o clinică medicală care este utilă pentru cei de acolo. (…) Acele lucruri o mers, cine vrea să își facă o casă nimeni nu le-a pus probleme. Dar când e vorba de trafic mai mare, evident că acolo lucrările trebuie să își urmeze mersul firesc: mai întâi faci infrastructură. Au primit autorizații, pot să lucreze la partea de proiectare, la partea de drumuri, la partea preliminară, dar partea ce ține de construcții și de darea în folosință evident că depinde de infrastructură. Dacă nu facem așa, îi «omorâm» și pe cei care locuiesc astăzi acolo, care se vor sufoca, și îi «omorâm» și pe cei care vin să locuiască în acel cartier. Vom ajunge la un oraș în care nimeni nu va mai dori să trăiască. Astăzi trebuie leadership, iar eu mi-am asumat acest lucru, cu toate presiunile pe care le-am avut și pe care le am în fiecare zi. Și sunt foarte multe. (…) Oricâte ziare m-ar ataca plătite din banii ăstora imobiliari, că sunt o grămadă care plătesc… Când văd în diverse publicații diverse atacuri să știe că ălea sunt plătite de dezvoltatorii imobiliari. E democrație și le accept, dar trebuie să știe că eu nu accept presiuni”, a spus Emil Boc.

Bun, acum niște voci mult mai pregătite pe teme de urbanism decât primarul, cu niște declarații pe care le considerăm relevante în context.

Opinia 1: Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism, despre cum e cu influențele. Subiectul este avizarea unor proiecte din zona Pieței Abator pentru Paszkany Arpad, în 2008-2009. “S-a avizat urbanistic, cu disperare, aș spune, acest spațiu. Eram împreună cu alți colegi în comisia tehnică de urbanism la Primărie, ca expert invitat, și nu am fost deloc de acord cu treaba asta. Nimeni din comisie. Mai puțin cel care o prezida și care a zis că se aprobă pe răspunderea lui. Primarul municipiului, același. Atunci erau mai multe proiecte care s-au avizat, citez, «pe răspunderea mea»”. Tot articolul, mai jos:

#Urbea9. Cum a aprobat primarul Emil Boc «pe răspunderea mea» blocurile turn din Piața Abator. „S-a avizat urbanistic cu disperare”

Opinia 2: Claudiu Salanță, arhitectul-șef al județului, despre modul în care acțiunea Primăriei duce la creșterea prețurilor imobiliarelor, la Cluj. „Dacă ne uităm, ca o comparație, din 2015 încoace, la municipiul Cluj-Napoca, o să constatăm că numărul autorizațiilor de construire este într-o continuă scădere până la momentul actual. Dacă ne uităm în schimb pe trendul de prețuri din 2015 încoace, o să constatăm că sunt într-o continuă creștere. Or fi legate sau nu? Eu cred că da”.  Articolul, mai jos.

Salanță, tranșant. Politicile Clujului au dus la creșterea prețurilor în imobiliare și au pus presiune pe localitățile limitrofe

În același context, Salanță a explicat că a boicotat doi ani ședințele de urbanism de la Primărie după ce unui grup de șase persoane care doreau să-și construiască niște case li s-a cerut o grădiniță, fix cât i s-a cerut unui investitor cu sute de apartamente.