Cum „îmbunăm” Primăria: un dezvoltator vrea să ofere locuințe pentru săraci

În Cluj-Napoca, unde presiunea pe infrastructură este maximă, iar proiectele imobiliare sunt aprobate cu dificultate, donațiile către oraș sunt considerate obligatorii pentru obținerea avizelor urbanistice. Nici nu mai trebuie Primăria să ceară.

De la străzi și trotuare până la creșe, grădinițe, spații verzi sau chiar spații interioare de sute de metri pătrați, dezvoltatorii propun frecvent astfel de contribuții, în speranța că își vor putea continua investițiile.

Există situații în care Primăria a primit spații de 500 mp fără ca acestea să fie folosite ulterior în vreun fel concret. Săptămâna trecută, în ședința comisiei de urbanism, un dezvoltator a propus chiar donația unor apartamente către municipiu, pentru a fi folosite ca locuințe sociale – un gest aproape disperat.

Vorbim despre un teren industrial aflat între strada Luncii, strada Fabricii și zona Râului Someșul Mic. Planul urbanistic zonal a fost avizat favorabil, dar s-a cerut un masterplan, care să arate care sunt adevăratele nevoi ale zonei: străzi mai largi, spații educaționale etc.

Proiectul de pe Luncii – Fabricii: donații de spații și demolare totală pentru construirea a opt imobile

Documentația depusă pentru PUZ prevede urbanizarea a circa 2,2 hectare, azi ocupate de hale industriale. Acestea ar urma să fie demolate, iar terenul comasat pentru realizarea unui ansamblu de opt imobile cu funcțiuni mixte și locuire colectivă la etaj, însoțite de comerț și servicii la parter. Cum spuneam, s-au propus locuințe sociale. Ca regulă, de obicei dezvoltatorii fug de așa ceva, întrucât astfel își pot alunga o parte dintre posibilii clienți.

„Se vor propune prin contractul de restructurare punerea la dispoziție prin donare a unor suprafețe din noile clădiri (spații de locuințe sau pentru alte activități) conform unei negocieri ulterioare.”

Conform PUZ-ului:

• vor fi opt imobile de locuire colectivă cu funcțiuni mixte,
• unul dintre imobile, la colțul spre strada Fabricii, va avea accent de înălțime de 1–3S+P+8E,
• zona va include o alee pietonală verde, plantată cu vegetație înaltă,
• se propun spații verzi publice peste 10% din suprafață,
• accesul va fi realizat din strada Luncii și din strada Fabricii.

Documentația include și un inventar detaliat al actualelor hale (hale industriale, spații de producție, birouri), cu suprafețe variind de la 72 mp până la peste 2900 mp, care urmează să fie demolate.

Poziția proiectantului: dotările sunt suficiente în zonă. Scepticismul arhitectului-șef

Pentru a evita condiționări suplimentare, proiectanții au efectuat un studiu prin care argumentează că în proximitate există deja dotări publice:

• două școli la 1.000 m,
• grădinițe la 500 m,
• creșe în curs de realizare la aproximativ 500 m.

Prin urmare, consideră că subzona propusă nu impune juridic realizarea unor noi instituții de învățământ. Acest lucru a fost privit cu scepticism de arhitectul-șef Daniel Pop, care a subliniat nevoia de noi spații educaționale.

Marea problemă a dezvoltării a fost însă cea a traficului rutier. Proiectul mai fusese prezentat în comisie, dar nu trecuse pe motiv de încărcare a străzii Fabricii: 111% din capacitate. Proiectantul a venit cu un studiu care indica scăderi ale traficului între 10% și 28% după deschiderea legăturii A3 – DN1 Tureni. „Acestea sunt doar măsurători, nu un studiu de trafic”, a spus Daniel Pop.