Cetățuia se pregătește de o schimbare radicală: alte scări, „mai comode”, dispare parcarea, mai multă vegetație. „Am inventariat fiecare arbore și am redesenat fiecare colț din proiect, ca să evităm tăierile”

Autor  Tudor Știrbu   în       2 years în urmã  

Ediție specială a emisiunii Urbea9, produsă de Media9. Șerban Țigănaș, decanul Facultății de arhitectură din Cluj, n-a fost singurul invitat: alături de el a fost prezent arhitectul Mircea Munteanu. 

Mircea Munteanu este clujean și a absolvit Facultatea de arhitectură. S-a specializat în urbanism și peisagistică. A lucrat în Bruxelles, Belgia, dar a ales să revină acasă și să pună umărul, cum se spune, la câteva proiecte importante. Unul dintre ele, la care spune, cu modestie, că n-a lucrat singur, este noua Cetățuie.

Proiectul pentru Cetățuie, câștigat prin concurs, este primul de mare anvergură pentru tânărul arhitect clujean. A urmat Parcul Est, dar și Lacul Morii, din București.

Cei doi arhitecți au ales să vorbească despre noua Cetățuie pe teren, la locul faptei 🙂. Dialogul a încercat să lămurească toate detaliile sensibile ale proiectului, după experiența altor șantiere. Din cauza explicațiilor insuficiente, clujenii s-au „aprins” pe mai multe teme.

Emisiunea nu a tratat tema crucii de pe Cetățuie, despre care Primăria a anunțat deja că nu se va muta.

Vezi toată emsiunea mai jos:

Ce se va întâmpla pe Cetățuie

Cetățuia va fi schimbată radical. Alte scări spre oraș, se desființează parcarea din spatele hotelului, devine un spațiu de evenimente. Dispar terasele și grădina Electric Castle. Mașinile parcate în piațetă vor fi relocate, iar traficul va fi restricționat. Va fi mult verde, iar clujenii și turiștii se vor putea bucura aici, cu adevărat, de o panoramă deosebită asupra Clujului.

„Reporterul” Șerban Țigănaș

De data asta, Șerban Țigănaș s-a „dezbrăcat” de rolul specialistului intervievat, cum v-am obișnuit la Urbea9, și a devenit … reporter. El a pus întrebările. 

„Ne-am încălzit, ca să zic așa, cu (proiectul) Parcul Feroviarilor, unde am luat locul 2. Apoi am făcut Parcul Est din Cluj și Lacul Morii din București. Trei proiecte aflate la întâlnirea dintre arhitectură, urbanism și peisaj”, a spus, pentru început, Mircea Munteanu.

Arhitectul a explicat cum a început proiectul pe Cetățuie: „Inițial, ambiția era destul de mică, de amenajare a unei zone mici, însă pe măsură ce tema de proiectare dezvoltată a evoluat, și ambiția a crescut. Din fericire, municipalitatea a înțeles că pentru a restaura Cetățuia, trebuie să te ocupi de tot spațiul public care se află în această zonă. Mă refer inclusiv la proprietăți private. Nu se putea altfel”.

Mircea Munteanu a vorbit în continuare despre proiectul în sine. „Toată lumea știe Cetățuia. Dar ce e Cetățuia? Este un monument, dar un monument soft. Un monument de fortificații din val de pământ, în care s-a lucrat cu vegetație. Asta, de fapt, ne-a atras la acest proiect, pentru că lucrăm cu elemente naturale. Am urmărit trei teme în acest proiect: accesibilitate, vizibilitate, spații verzi.

Când spun accesibilitate, mă refer la acest teritoriu, care prin PUZ e parc public cu acces nelimitat, să devină cu adevărat parc public cu acces nelimitat. Lucru care este foarte departe astăzi. De exemplu, aleea pe care se urcă pe Cetățuie e prea abruptă și nu este adaptată reliefului. Ea trebuie să devină o alee mult mai constantă, mai lină, evident cu trepte pentru că diferența de nivel o impune. Vor fi scări, dar mai comode decât ăstea de acum, care le vor permite oamenilor să poposească pe traseu și să vadă din orice unghi ansamblul.

Vor exista alternative cu pante pe zona de vest. Va fi mai confortabil, iar percepția asupra întregului parc va fi vizibilă de jos. Jos va fi creată o piațetă. Toate aceste alei redundante se vor comasa și vor deveni una singură, care va șerpui prin parc”, a detaliat arhitectul clujean.

A fost inventariat fiecare arbore din parc

El a mai spus că, din cauza alunecărilor de teren din această zonă, au fost nevoiți să facă studii ample cu geologia locului care este foarte complexă.

Vizibilitatea. Cumva sunt legate cele două, accesibilitatea și vizibilitatea. Să vezi de jos parcul care te invită să-l vizitezi și pe măsură ce urci, să vezi Cetățuia, s-o înțelegi, s-o percepi. Noi ne vom <juca> cu nuanțe de verde. Valul de pământ, care este un element natural, este înierbat și va rămâne înierbat și se va distinge prin tratarea dendrologică de restul zonei care nu face parte din cetate. Vom scoate în evidență elementele, dar cu grijă pentru că proiectul nostru are și o latură ecologică. Naturalizăm cât mai mult ce este în jur și epurăm Cetățuia”, a explicat Mircea Munteanu.

Șerban Țigănaș l-a întrebat dacă transformarea Cetățuiei va fi bruscă, dură pentru clujeni sau el și echipa cu care a lucrat la acest proiect s-au gândit la o „așteptare”.

„N-am cum să prevăd viitorul, la fel cum n-am cum să știu ce va dori să evidențieze fiecare jurnalist sau cetățean. Ce pot să spun e că, inevitabil, va fi un șantier, mai ales în zona în care trebuie să stabilizăm dealul. Acolo va fi un șantier serios. Vor exista lucrări care impun intervenții pe vegetație.

Noi am făcut un studiu dendrologic foarte amplu, altul decât cel prezentat la concurs, prin care am inventariat fiecare arbore și am redesenat fiecare colț din proiect ca să evităm tăierile. Vor fi mult mai mulți arbori decât astăzi, iar ecologia va fi mult mai valoroasă. (…) Noi țintim la un bilanț nu doar cantitativ, ci calitativ”, a punctat tânărul arhitect.

Dispar terasele

Acesta a mai spus că terasele de pe dealul Cetățuie vor fi desființate, iar locul lor va fi redat rolului pe care l-au avut inițial: puncte de belvedere.

Șerban Țigănaș a fost interesat dacă odată cu desființarea teraselor, vor exista, totuși, în Cetățuie servicii de alimentație publică.

„Există hotelul Belvedere, care e un nucleu de servicii. Iar în interiorul Cetățuiei există o platformă unde vor exista zone de terase sezoniere, foarte bine reglementate prin regulamentul de urbanism, inclusiv de timpii de ocupare. Vor avea succes, sunt sigur de asta”, a explicat Mircea Munteanu.

Ce se întâmplă cu grădina EC

„Reporterul” Țigănaș l-a mai întrebat dacă grădina cu baruri și street-food, asociată cu Electric Castle va mai exista odată cu implementarea noului proiect de regenerare a dealului Cetățuia sau va fi închisă.

„Funcțiunea de recreație de acest tip va exista în continuare, dar nu în forma actuală. Forma actuală e aproape <oarbă> față de monumentul pe care se află. Ideea este nu să facem una sau cealaltă, ci să le facem pe amândouă, dar într-un mod coerent, care să se susțină reciproc. Pentru că o terasă într-o cetate va fi mult mai apreciată decât o terasă între garduri”, a afirmat arhitectul clujean.

Cum se va modifica piațeta. Dispar mașinile

Echipa s-a mutat de la poalele cetății în interiorul ei, în fața frumoasei Porți Vieneze. Arhitectul Mircea Munteanu a fost întrebat în ce fel se va modifica acest loc conform noului proiect.

„Noi toți vrem să știm unde este Cetățuia, nu-i așa? Ei bine, aici e locul unde, istoric, se percepe cel mai bine Cetățuia. Dând o tură de jur împrejur, ar trebui să percepi acest lucru. Dar asta nu se întâmplă acum. Și de ce? Odată cu construcția hotelului, a fost reformatată întreaga topografie a locului. S-au creat aceste platforme cu taluzuri abrupte. În plus, vegetația este în mijlocul acestui spațiu și a devenit o barieră vizuală.

Noi vom interveni asupra topografiei. Mașinile vor ieși din cetate, va fi o parcare la baza Cetățuiei, pe strada Cetății. Hotelul are un garaj subteran de la construcția lui și îl va folosi. Vom păstra accesul pentru hotel, dar cu restricționare.

Cum spuneam, zona va fi reconfigurată, curățată, în așa fel încât de la nivelul ochilor să percepi acest val de pământ fortificat, curat, verde pe sub coroanele noilor arbori care se vor planta ca să susțină acest contur. Va dispărea întreaga zonă asfaltată iar în jur vor fi peluze. Suprafața de călcare va fi din nisip compactat, un material poros care permite infiltrarea mai lentă a apei.

Vom reface toate zonele care au fost distruse în timp și vom recrea celebra alee de coamă. Astfel, după o parcurgere completă a acestui traseu, vei avea toate atmosferele: începând cu perspectiva asupra Clujului, continuând cu parcul pentru copii și cel sportiv. Vom reactiva 15 hectare și astfel putem oferi oricărui clujean un loc în parc”, a detaliat arhitectul clujean.

La finalul discuțiilor, Mircea Munteanu a fost invitat să mai răspundă la două întrebări:

1: Cel mai mare beneficiu?

Un parc de 15 hectare în centrul orașului Cluj care va avea „de toate”.

2: Cel mai mare obstacol?

La ora asta, expropierile.

Ce lucrări se fac pe dealul Cetățuia 

206

milioane de lei (180 de milioane fără TVA) este suma estimată pentru reamenajarea Cetățuii.

40

de milioane de lei a fost valoarea estimată a exproprierilor.

140.000

de metri pătrați are toată zona supusă modernizării.

Conform studiului de fezabilitate, vor fi plantați 1.100 de arbori și se vor amenaja 26.500 de metri pătrați de spații pietonale. Sunt prevăzute 110 locuri de parcare biciclete și trotinete, unde se vor instala șapte stații de încărcare mașini electrice și 11 pentru biciclete și trotinete electrice.

Patru pavilioane deschise, care includ pavilionul existent Rotonda, sunt prevăzute în proiectul asocierii care a câștigat concursul de soluții.

Pe Cetățuie vor exista două locuri de joacă pentru copii de diferite categorii de vârstă, două zone de sport, inclusiv un teren cu gazon artificial, și două toalete publice.

Durata estimată a execuției este de 24 de luni.

Schimbare majoră a Cetățuii. Va fi o cetate cu magnet pentru turiști + Dispar parcarea și Monumentul Eroilor, plan pentru Turnul Parașutiștilor

Porțile de intrare în cetate urmează să fie restaurate, iar gangurile de acces vor fi deschise publicului. Platoul dintre porți va fi pietonal; parcarea din spatele hotelului Belvedere dispare complet. Mașinile vor parca la baza parcului, în mai multe puncte prevăzute în proiect; va exista în schimb stație pentru autobuze electrice. Se vor putea instala terase sezoniere.

 

 

 

 

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.