AUTOSTRĂZI. Când vor fi realizați 2.000 de kilometri de drumuri rapide, în România

Autor  admin   în       2 years în urmã     1368 Vizualizări.  

Directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură (API), Ionuț Ciurea, este reticent cu privire la finalizarea la timp a lucrărilor rutiere începute sau aflate pe planșă ca promisiuni.

Într-un interviu acordat Rfi.ro (Radio France Internationale), Ionuț Ciurea (foto jos) consideră că, în ritmul actual, vor mai trece cel puțin 40 de ani până când România va bifa (alți) 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres.

Foto: digi24.ro

Ironia lui Ionuț Ciurea: „Lucrările la infrastructură rutieră duduie”

„Lucrările la infrastructura rutieră duduie cu aceeași viteză de 25 -30 de ani încoace. De la începutul anilor 2000 și până în momentul ăsta, aproape că am atins 1.000 de kilometri.

În momentul ăsta, în România, indiferent cum iei anii ăștia, că iei trei-patru ani și cam orice perioadă ai lua, media de kilometri de autostradă și drum expres este pe undeva la 40 și ceva de kilometri pe an. 40, 45 de kilometri pe an.

Și dacă acum, să spunem că avem, n-avem, dar o să avem anul viitor 1.000 de kilometri, mai trebuie să mai facem vreo 2.000. Deci împărțiți dumneavoastră, 2.000 de kilometri la 50 de kilometri pe an. Și o să vedeți că ne vor trebui încă vreo 40-50 de ani cu viteza asta ca să facem toată rețeaua.

Dacă aveți, ca mine, vreo 40 de ani, mai puneți vreo 40. E cam la limită, deci trebuie să am un pic de noroc și să mănânc sănătos, să fac sport, ca să apuc să văd toată rețeaua asta gata. Cu viteza asta”, a transmis Ionuț Ciurea.

Asociația Pro Infrastructură reprezintă un vehicul de reprezentare a intereselor societății civile, cu scop informativ și analitic.

Câți kilometri de autostrăzi are până acum România 

931

de kilometri de autostradă avea România la sfârşitul anului trecut, conform INS

Această cifră reprezintă, potrivit datelor publicate în aprilie 2022 de Institutul Naţional de Statistică (INS), 5,3% din lungimea drumurilor naţionale. La această cifră se mai adaugă 22 de kilometri de autostradă care au fost realizați în acest an.

„Din lungimea drumurilor naţionale, 6.197 km (35,4%) erau drumuri europene, 931 km (5,3%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 1.978 km (11,3%) erau drumuri cu 4 benzi, 297 km (1,7%) drumuri cu 3 benzi şi 36 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi. Lungimea drumurilor judeţene cuprinde în proporţie de 47,1% drumuri modernizate şi 35,2% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite”, a anunțat INS.

438 

de kilometri de autostradă sunt asumați în PNRR pentru a fi realizați până în 2026

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, declara, la sfârșitul lunii mai 2022, că toţi cei 438 de kilometri de autostradă asumaţi prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) vor fi realizaţi până în 2026.

Lista țărilor europene după numărul total de kilometri de autostradă

  1. Spania – 16.204 kilometri;
  2. Germania – 12.845 kilometri;
  3. Franța – 11.882 kilometri;
  4. Italia – 6.671 kilometri;
  5. Polonia – 3.797 kilometri;
  6. Marea Britanie – 3.555 kilometri;
  7. Portugalia – 3.080 kilometri;
  8. Turcia – 2.827 kilometri;
  9. Olanda – 2.758 kilometri;
  10. Grecia – 2.500 kilometri;
  11. Suedia – 2.119 kilometri;
  12. Elveția – 1.764 kilometri;
  13. Belgia – 1.747 kilometri;
  14. Austria – 1.720 kilometri;
  15. Ungaria – 1.527 kilometri.

Cu numărul de kilometri realizați până acum, România se află pe locul 20 în acest clasament, înainte de Irlanda (916 km.), Serbia (866 km.), Finlanda (863 km.), Bulgaria (807 km.), Norvegia (750 km.).

Sursa: Wikipedia.ro

P.S: Acest clasament a fost realizat în septembrie 2020.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.