Arhive ale autorului: Mihai E. Serban

Apocalipsa hranei

La zorii secolului 20 cunoscutul scriitor american Upton Sinclair a publicat "The Jungle" (Jungla). Roman de ficțiune și de critică socială care, în mod principal, face referire la condițiile îngrozitoare de muncă din abatoare și în mod accesoriu la felul în care acestea constituie o adevărată agresiune la adresa securității alimentelor. Așa a și rămas „Jungla” în conștiința colectivă: ca o primă abordare, și primă atenționare, asupra efectelor nocive pe care producerea hranei în mod industrial îl poate avea asupra stării de sănătate a consumatorilor. După care lucrurile au luat-o încetișor la deal; mai ales după a doua conflagrație mondială,…

Detalii

---

EFECTUL FLUTURE

Nefiind inițiați în misterele limbilor nordice, prea puțini europeni de sorginte latină știu că Groenlanda înseamnă „pământ verde”. Și puținii care deslușesc acest mister nu pot să creadă că cea mai întinsă insulă a planetei, acoperită aproape integral de gheață, care atinge grosimi de ordinul kilometrilor, poate fi numită astfel. Decât, poate, într-o glumă. Cât despre „verde”... mucaliții ar putea spune: „Verzi acolo sunt doar legumele pe care ei le primesc din Europa!” Ceea ce nu este complet adevărat, fiindcă în sud-vestul extrem, unde s-a instalat capitala Nuuk, poate fi găsită, în lunile cele mai „toride” ale anului, o iarbă…

Detalii

---

Pelerina lui Messi

Somptuoasa ceremonie de decernare a premiilor și distincțiilor care a încheiat Campionatul mondial de fotbal a inclus un moment controversat: emirul statului gazdă l-a îmbrăcat pe gloriosul Lionel Messi cu o pelerină ceremonială arabă, menită să arate respect și apreciere pentru cel mai titrat luptător al competiției, și poate cel mai titrat fotbalist din toate timpurile. Desigur, comentariile milioanelor de chibiți s-au înmulțit pe dată, și au fost covârșitor negative, tratând gestul organizatorilor drept un afront la adresa lui Messi, ba chiar un afront la adresa civilizației occidentale. În care, mai mult sau mai puțin fățiș, se exprimă cu tărie…

Detalii

---

Cu o floare se face primăvară

După ce întâlnirea din Egipt, cu atâta speranță așteptată de savanții visători, dar atât de cinic „trântită” de politicienii profitori, s-a încheiat fără niciun rezultat palpabil în ceea ce privește acțiunea climatică, a venit rândul conferinței asupra biodiversității să-și dovedească trista inutilitate. Ceea ce este cumva nu de acceptat, dar în mod sigur de înțeles. Fiindcă modificările climatice sunt un subiect mult mai prezent și mai ușor de înțeles. Mai o vijelie ici, mai o ploaie diluviană colo, mai o alunecare de teren, mai o secetă, și omul îndrăgostit de securitatea sa și de confortul său simte imediat efectele usturătoare…

Detalii

---

Destrămarea visului european

Nu am crezut niciodată că acele învățăminte „simple”, izvorâte din experiența de viață și din înțelepciunea familiei, pe care bunica mea mi le oferea cu insistență și din belșug, vor ajunge să fie confirmate atât de penetrant și de precis de numeroase situații din lumea largă. Inclusiv în ceea ce privește destinul nostru ca națiune. Și mai ales în ceea ce privește dramaticul și rușinosul dosar al primirii noastre în convenția Schengen. Spunea bunica mea: „Oamenii sunt cu ochii pe tine, și de-abia așteaptă să te critice”. Va rămâne în istorie (mai mult apocrifă, dar tot istorie...) recenta tevatură cu…

Detalii

---

Tragedia lui Mic-Mic

De câteva zile încoace, Mic-Mic se fâțâie disperată de colo până colo, mieunând strident, căutând în fiecare cotlon, dând raite prin vegetația bogată din curte și de dincolo de gard. În glasul ei tremurat se împletesc disperarea și speranța; din când în când se apropie de noi, iar mieunatul ei capătă un iz de chemare în ajutor. După cum deja ați înțeles, Mic-Mic este pisica noastră. Neagră precum cea mai standardizată panteră. Ca orice animal domestic în Filipine, ea duce de fapt o viață semi-sălbatică, devotamentul față de casa ei fiind dovedit doar atunci când cere de mâncare și când…

Detalii

---

Continua joacă

Suntem cu toții de acord, fără excepție, că acea dulce fază a existenței noastre numită „copilărie” este etichetată drept „vremea jocurilor”. Într-una din faimoasele sale scrieri, Lucian Blaga îl evocă pe un copil care cântă: „Iubirea și înțelepciunea mea este jocul”. Și este adevărat, pe deplin adevărat: întreaga existență a unui copil este construită prin jocuri, care nu sunt în fapt decât simulări ale etapelor următoare din existența lor. Desigur, putem deplânge faptul neplăcut că, în lumea copilăriei, nu mai există acele jocuri, conduse de intuiția umană de bază, care aveau drept țel împlinirea personalității unui individ și creșterea abilităților…

Detalii

---

Cutiuța

Mânat de evoluțiile neașteptate (dar dorite, o, cât de dorite!) ale vieții a trebuit să dau față cu una dintre cele mai ingrate misiuni: recuperarea selectivă a patrimoniului meu personal, ca urmare a hotărârii de a mă stabili la celălalt capăt al lumii, în însoritele și înverzitele Filipine. Selectiv însemnând, nici mai mult nici mai puțin, decât a alege între ceea ce trebuie neapărat să iau cu mine și ceea ce pot să „donez” sau, pur și simplu, să arunc. Și, uite-așa, am ajuns să pun mâna pe un obiect bine cunoscut, care de mai bine de 13 ani m-a…

Detalii

---

Iarna europeană

Vorbim cu înfrigurare (metaforică) despre iarna care vine. Ne temem de facturile uriașe pe care urmează să le primim pentru (puțina) energie pe care o vom consuma. Ne temem de explozia generalizată a prețurilor, urmare a scumpirii și împuținării unor resurse esențiale, nu neapărat energetice. Ne temem că Rusia își va trimite ostașii (neinstruiți, needucați și prost echipați) peste alte țări și popoare. Ne temem că Rusia va folosi arme nucleare, ceea ce ar duce imediat la declanșarea unei noi conflagrații mondiale. Toate acestea sunt griji imediate, care ne aburesc ochelarii și ne ocupă spiritul. Și le acordăm nestrămutată atenție,…

Detalii

---

Nu v-ați săturat să ignorați?

Eu, unul, sunt sătul de atâta ignorare. La fel cum sunt sătul de atâta ignoranță. Culmea (deși nu este deloc de mirare) cei mai ignoranți sunt cei mai nepăsători față de propriul destin. În Filipine, țara mea de pripas, sunt momente când rămân siderat cât de puțin le pasă oamenilor de propria sănătate; nu trece zi să nu aud de cazuri absurde, în care persoane între 30 și 60 de ani, altfel „sănătoase”, au decedat în mod tragic, răpuse de afecțiuni provocate în primul rând de alimentația dezastruoasă, aflată în complicitate cu ignorarea beneficiilor pe care medicina modernă le poate aduce…

Detalii

---