Arhitecții care “nu sunt pe lista cea bună” preferă să proiecteze în alte localități. Șerban Țigănaș: “Nu e fain cu urbanismul la Cluj”

Primarul Clujului, Emil Boc, susține că ține în frâu, eroic, multe proiecte imobiliare. Blocuri de 14 etape, mall-uri etc, ca să ne referim doar la afirmațiile de vineri. Arhitecții văd însă altceva. Văd lipsă de transparență și văd partizanate. Unii ar fi pe o “listă bună”, alții pe una mai puțin bună. La fel și dezvoltatorii. De aceea, și unii, și alții, preferă să migreze, să își ducă know-how-ul, respectiv capitalul acolo unde sunt mai bine primite.

În emisiunea Urbea9, produsă de Media9, în care invitat permanent este decanul Facultății de arhitectură, Șerban Țigănaș, am pornit de la afirmația avocatului bucureștean Cătălin Georgescu, rostită în ultima ședință a Consiliului local Cluj-Napoca, aceea că nu i s-a permis accesul la autorizațiile de construire. Potrivit legii, aceste documente sunt publice, însă ceea ce este de fapt public este o informație seacă, fără detaliile proiectului, fără numele beneficiarului (atenție, Primăria secretizează în baza GDPR și numele companiilor, deși acestea nu sunt acoperite de GDPR), doar o adresă, un număr de etaje, niște reglementări generale, nu specifice, și o serie de termene. Pentru detalii, trebuie să te adresezi Primăriei; dacă e să îl credem pe Georgescu, nici această cale nu garantează succesul.

“Autorizațiile de construire, din câte știu eu, sunt transparente, ți le arată oricine, numai că nu vezi ce s-a proiectat. După părerea mea, este o fragilitate a textului juridic, care permite accesul la autorizații. Discuțiile sunt foarte multe, dar legea este incompletă, inconsistentă, și dă prilejul la interpretări. Adică dacă spune acolo că trebuie să arăți, la cerere, autorizația de construire, i-o arăți. Dar ce înseamnă să i-o arăți? (face câțiva pași în spate) «Uită-te la ea de aici. N-o copiezi, n-o fotografiezi». Ar trebui măcar un extras fundamental din autorizația de construire, care definește volumetria, gradul de ocupare, distanțele, lucrurile acestea care de fapt interesează pe cei care sunt în vecinătate ar trebui să fie publice. Există o anumită reținere, o știu de mulți ani, în a permite accesul la documentație. Mai demult se mai făcea ceva: dacă voiai să ai acces la documentație, te puneau eventual într-o cameră, probabil fără acces la un aparat de fotografiat. Așa nu poți să studiezi ceva, trebuie să mergi ca la bibliotecă, să poți să faci copii, să analizezi, să discuți cu un expert. Până la urmă, acestea sunt chestiuni profesionale, nu chestiuni domestice. Transparența are condițiile ei. Este o problemă de interpretare legală și m-aș uita un pic către Ministerul Dezvoltării Regionale și spre niște decizii care ar putea veni din partea ministrului, care să clarifice cum se interpretează aceste lucruri, unitar, în toate UAT-urile din țară, pentru că acestea nu sunt probleme de Cluj, sunt probleme generale, ale unei situații legislative precare”, a spus Șerban Țigănaș.

Aici, arhitectul a fost întrerupt. “Dar știți, e fain la Cluj. Clujul trebuie să fie altfel”, a spus moderatorul.

Răspunsul a fost amar: “Dar nu în domeniul dezvoltării urbanistice, a urbanismului și practicii urbane. Nu, nu e fain la Cluj cu urbanismul. Urbanismul este exasperant. Eu știu o grămadă de colegi de breaslă, care lucrează aici, care pur și simplu au spus «noi nu mai facem nimic pentru care trebuie documentații pentru PUZ pentru că nu suntem pe lista cea bună, nu are rost, mergem și proiectăm în alte localtăți». Și vreau să vă spun că nici noi (Tico&Țigănaș n.r.) nu suntem departe de asta”.

Găsiți AICI un comentariu al avocatului și activistului civic Radu Mititean despre felul în care se publică autorizațiile de construire, la Cluj.

Emisiunea Urbea9 este postată pe pagina de Facebook Media9. Dați like paginii ca să vedeți imediat după postare emisiunea în care invitat permanent este arhitectul Șerban Țigănaș.

Vedeți emisiunea de săptămâna aceasta mai jos: