„Zgârie nori” propuși la Cluj. „Foarte multe orașe din Europa se dezvoltă pe verticală, dar se bazează pe transport în comun, nu pe mașini”

În cadrul panelului de la nZEB Expo, arhitectul-șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, a adus în discuție posibilitatea de a permite construcții mai înalte în municipiul Cluj-Napoca pentru a optimiza spațiul disponibil și a contribui la reducerea costurilor locuirii.

Despre „zgârie nori” la nZEB Expo. Sunt prea scumpe locuințele, la Cluj? Arhitectul-șef al județului propune blocuri de peste 30 de etaje

Propunerea a generat o serie de reacții pe Reddit, unde utilizatorii au abordat subiectul din diverse perspective.

1.Importanța investițiilor în alternative de transport – Unii utilizatori consideră că dezvoltarea pe verticală ar avea sens doar dacă este însoțită de investiții masive în transport public și alte soluții de mobilitate. „Văd o idee bună numai dacă se investește masiv în alternative la mașină. Căci, dacă aduci și mai mulți oameni toți cu mașinuța lor, owel…,” a scris un utilizator, subliniind nevoia de a evita aglomerarea traficului.

2.Nevoia de infrastructură completă – Un comentator a punctat că orice dezvoltare de blocuri înalte necesită o infrastructură de suport completă, nu doar pentru transport, ci și pentru parcuri, centre comerciale și spații de recreere. „Dacă faci un complex cu vreo 5 blocuri de 30 de etaje și îl faci cu infrastructura pentru mașini o să fie un iad pe pământ. (Să nu uităm că pe lângă infrastructura de transport în comun trebuie să se mai facă și alte chestii precum parcuri, business-uri, spații comerciale și spații pentru entertainment),” a subliniat un utilizator.

3.Exemple europene de urbanizare verticală – Mai mulți utilizatori au făcut referire la orașe din Europa care au adoptat un model de dezvoltare pe verticală susținut de transport public eficient. „Foarte multe orașe din Europa se dezvoltă pe verticală dar se bazează pe transport în comun, nu pe mașini,” a menționat un utilizator, sugerând că un astfel de model ar putea funcționa și în Cluj, cu condiția unor schimbări structurale și de mentalitate.

4.Probleme de mobilitate – „Cu sau fără transport public, partea faină apare de vineri, de când cetățenii din alea 30+ etaje pleacă cu mașina în weekend. De fapt de joi, de când se fac cumpărăturile de plecare,” a comentat un utilizator, evidențiind posibilele probleme de trafic.

5.Locuințe sociale ca soluție complementară – O sugestie frecventă a fost ca o parte din locuințele din noile clădiri înalte să fie alocate pentru locuințe sociale, o practică obișnuită în alte țări europene. „Blocuri de peste 30 de etaje ar însemna mii de oameni în plus (probabil majoritatea și cu mașini) care nu ar face nimic altceva decât să congestioneze orașul. Soluția = Locuințe sociale,” a propus un utilizator, arătându-se însă sceptic cu privire la implementarea acestei măsuri.

6.Adaptabilitatea infrastructurii la relieful din Cluj – O altă temă abordată a fost dificultatea implementării unei infrastructuri complexe din cauza reliefului din Cluj, care nu permite extinderea facilă a drumurilor și construcția de pasaje. „Relieful în Cluj nu suportă infrastructura precum centura, pasaje subterane sau supraterane, precum în Oradea, dar blocuri de 30 de etaje da?” a întrebat retoric un utilizator, subliniind provocările specifice ale orașului.