Verde în loc de hale industriale părăsite. Grădina urbană propusă pe 5,2 hectare, pe malul Someșului

Restructurarea urbană a fostelor spații industriale va contribui decisiv la dezvoltarea orașelor mari. Clujul nu face excepție de la această regulă, iar documentele strategice aprobate la nivel local confirmă o astfel de tendință. Fostele platforme industriale au devenit locuri abandonate și insalubre, la fel ca în alte orașe din țară sau din străinătate, care fragmentează „țesutul urban”, după cum se exprimă experții în domeniu.

Zone în care au funcționat fostele fabrici ale Clujului au început, încet-încet, să dobândească alte funcționalități: tehnologic, spații de birouri, locuire, spații comerciale și, nu în ultimul rând, agrement. Proiectele vin la pachet cu infrastructură nouă, care contribuie la îmbunătățirea accesibilității între zone izolate cu partea centrală a orașului. Astfel de investiții au venit în mod firesc, odată cu încetarea sau restrângerea activităților industriale.

Planul urbanistic general a pus bazele dezvoltării

Spre deosebire de alte orașe mari din țară, Clujul are avantajul existenței unui Plan Urbanistic General (PUG) actualizat în anul 2014 și modificat punctual în urma altor hotărâri ulterioare. Acest plan a pus bazele restructurării fostelor spații industriale, în condițiile în care proiectele mari de reconfigurare urbanistică au luat avânt după anul 2015.

„Incintele industriale evidențiază o structură internă mediocră, dezordonată, rezultat al unor dezvoltări în timp nesistematice, zonele de acces fiind disfuncționale sau inexistente. Clădirile sau halele industriale sunt de facturi diverse, majoritatea construite în a doua jumătate a secolului al XX-lea și se află în stări de conservare și au o valoare de utilizare diferite. Puține dintre acestea au valoare de patrimoniu industrial”, se precizează în PUG.

Un document întocmit recent (Masterplanul zonei industriale B-dul Muncii sud și teritoriile adiacente, 2022) confirmă în continuare necesitatea revitalizării zonele industriale: „Toate incintele industriale, fără excepție, adiacente râului Someș întorc spatele către acesta prin limite precum: garduri, elemente de infrastructură, funcțiuni tehnologice și altele”.

Un proiect care se înscrie în strategia trasată de autorități este cel propus pentru fosta platformă Carbochim. Regenerarea fostelor spații industriale va redeschide zona spre Someș, inclusiv cu amenajarea malului drept, și vor fi create legături noi (poduri rutiere și pietonale) care vor asigura o mai bună conectivitate cu partea centrală a orașului.

„Noul proiect propune funcțiuni mixte, precum retail, office, cultural, entertainment, toate îmbrățișate de o grădină generoasă, care se va întinde pe aproximativ 5,2 hectare și va integra amenajarea propusă pentru malul Someșului”, spun oficialii companiei Iulius, investitorul de la Carbochim.

Infrastructura privată va dobândi, de facto, un caracter public

Reconversia fostelor platforme industriale este un obiectiv pe agenda tuturor orașele mari, puternic industrializate în perioada comunistă. Dar, transformarea unor astfel de zone nu determină în mod neapărat eliminarea producției industriale. Un bun exemplu în acest sens este cazul Carbochim, pentru că dezvoltarea se face după ce fabrica a fost relocată și modernizată, cu o investiție de 5 milioane euro, care continuă cu un proiect de 2 milioane euro, conform conducerii fabricii, pentru eficientizarea liniilor de producție. În același timp, clădirile considerate cu valoare de patrimoniu (sediul administrativ și o hală ce găzduia cuptoare – „hala cu arcade”) vor fi integrate în proiectul de restructurare urbană. În cazul clădirii administrative deja au început lucrările de conservare și modernizare. Imobilul, construit între anii 1949 – 1952, este clasat cu risc seismic, de aceea presupune lucrări ample de consolidare.

Investiția de la Carbochim nu este singulară. Pe lista spațiilor industriale reconfigurate (proiecte implementate sau în derulare) se numără Napolact, Feleacul, Someșul, Flacăra, Napochim, URSUS, Libertatea, Abator, Tehnofrig sau Mucart.

„Slaba exploatare a clădirilor industriale, justificate uneori prin scara mare a spațiilor sau prin necesarul investițional pentru aducerea acestora la standarde corecte de funcționalitate, coroborat cu nevoia generală a orașului de dezvoltare a tuturor sectoarelor, generează oportunitatea sprijinirii unei politici de reconversie etapizată a acestor spații astfel încât nevoia de exploatare să întâlnească randamentul economic”, potrivit Masterplanului B-dul Muncii și spațiilor adiacente.

Documentul subliniază oportunitatea creării unor noi infrastructuri, inclusiv prin utilizarea străzilor aferente fostelor fabrici: aceste căi de acces sunt în proprietate privată, dar, odată cu derularea proiectelor de restructurare urbană, vor deveni, de facto, artere publice mobilate „cu funcțiuni și clădiri care să activeze spațiul public”.

„Pe lângă componentele de cultură, office, comercial și petrecere a timpului liber, investiția (de la Carbochim, n.r.) propune și soluții de sistematizare și restructurare a infrastructurii auto, velo și pietonale din zonă, cu respectarea strategiei administrației de realizare a Culoarului de Mobilitate Nord. Obiectivul principal al demersului este acela de a deschide întregul areal fost industrial către oraș, ca parte integrată a sa și conectat cu punctele de interes, făcându-l ușor accesibil comunității, pentru toate mijloacele de deplasare”, au mai spus oficialii Iulius.

Se reduc necesitățile de mobilitate și de trafic spre centrul orașului

Proiectul de Plan Urbanistic Zonal (PUZ) privind reconversia platformei Carbochim analizează în detaliu situația urbanistică de-a lungul căii ferate. „Punctele de interese sunt amplasate exclusiv la sud de aceasta, cu consecința apariției unor zone de presiune în trafic pe arterele de legătură în continuarea punctelor de traversare – str. Fabricii, Horea, Paris, Tăietura Turcului și în nodurile importante – Piața Mărăști, Piața Avram Iancu, Piețele L. Blaga și Unirii”, se precizează în proiect.

În context, specialiștii în urbanism au adăugat că introducerea unor poli de interes la nord de calea ferată va avea ca efect „polarizarea și coagularea urbanistică a acestui vast areal și reducerea necesităților de mobilitate și a traficului în ansamblu”. „Totodată, introducerea de poli de interes cu funcțiuni comerciale, de servicii, loisir urban și spații verzi de calitate ar însemna realizarea unui deziderat al temei de proiectare a viitorului PUG, respectiv tranziția de la un oraș tradițional, excesiv coagulat în jurul zonei centrale, la un oraș de tip metropolă multipolară”, este concluzia specialiștilor.

Deși este amplasată relativ central, zona Carbochim și cea a celorlalte foste platforme industriale sunt izolate de restul orașului. „Astăzi, zona are o atractivitate scăzută, singurul element-ancoră și de interes fiind spitalul municipal Clujana”, se precizează în proiectul urbanistic. Acesta este și unul dintre motivele pentru care fostele platforme (Carbochim, Unirea, Clujana, Libertatea, Armătura, Sanex sau Terapia) sunt propuse spre restructurare: crearea unor poli de interes va reduce din necesitatea de deplasare spre centrul orașului.

Restructurarea urbană a fostei platforme Carbochim va însemna și amenajarea a 5,2 hectare de spații verzi, inclusiv cu lucrările peisagistice prevăzute pentru malul drept al Someșului. Acest lucru, spun specialiștii, va asigura o coerență și o continuitate urbană a zonelor verzi de pe partea cealaltă a Someșului. Noile spații verzi vor include alei pietonale, piațete și zone de relaxare. Potrivit oficialilor Iulius, investițiile de utilitate publică propuse prin proiect ajung la peste 31 milioane euro.

În context, amintim că principalele investiții de utilitate publică sunt: un pod rutier peste Someșul Mic (4 benzi auto și piste velo, în continuarea str. Câmpul Pâinii), două poduri pietonale peste Someș, amenajarea a două sensuri giratorii (fluidizare trafic în zona Podului Porțelanului și Parcul Feroviarilor), modernizarea și lărgirea str. Porțelanului (4 benzi și piste velo), reabilitarea str. Câmpul Pâinii și amenajarea a trei intersecții (dintre străzile Câmpul Pâinii și Paris, precum și sensul giratoriu și intersecția cu strada Tăbăcarilor, de care va beneficia și Spitalul Județean Cluj). În total, vor fi amenajate piste de biciclete pe 3.200 metri, atât în cadrul parcului, pe linia Someșului, cât și de-a lungul străzilor dezvoltate în jurul proiectului.