Ședință cu turbulențe a comisiei tehnice de urbanism, marți seara. Tema: viitorul cartier Sopor. Știți deja povestea: 250 de hectare de terenuri private, pe care Primăria și-a asumat realizarea unui masterplan. S-a organizat un concurs de soluții, care a fost câștigat de o echipă clujeană, coordonată de Vlad Sebastian Rusu și Octav Olănescu.

De ce spun că a fost cu turbulențe. La ședința moderată de viceprimarul Dan Tarcea, asistat de arhitectul șef al municipiului, Daniel Pop, de șefa Biroului de strategii urbane, Andreea Mureșan, la care au participat și autorii masterplanului, și-au anunțat prezența peste 100 dintre proprietarii de terenuri din zonă; au fost peste 65 care au cerut să vorbească, dintre care în jur de 40 au și exprimat păreri, multe dintre acestea destul de apăsat împotriva proiectului. “Vom merge mai departe. Respectați proprietarii. Proprietatea e sfântă”, a spus unul dintre deținătorii de pământ, Răzvan Ursuțiu. Trimiterea a fost către instanțe și nu a fost singurul proprietar care a anunțat că va merge la tribunal pe acest subiect.

4

ore a durat ședința; urbaniștii din CTATU nici nu au apucat să vorbească. Este adevărat, specialiștii au vorbit cu o zi mai devreme, într-o ședință cu ușile închise. Transparență, dar numai când vrem noi! Urmează ca, în următoarea perioadă, să se mai organizeze o altă dezbatere a comisiei.

Media9 vă propune esența discuțiilor. Și cifrele importante.

• 250 de hectare ar urma să aibă viitorul cartier Sopor.
• 35.000 de utilizatori ar urma să aibă acest viitor cartier. Vor fi 25.000 de locuitori și alte 10.000 de persoane care să muncească sau să petreacă timp aici. 
• 800 de proprietari au terenurile din Sopor. De fapt, peste 800.
• 450.000 de metri pătrați de birouri și magazine au fost gândite în plan.
• 6 unități de învățământ publice – școli, creșe și grădinițe – au fost prevăzute în Sopor. Se adaugă o școală privată.

Cartierul viitorului, la Cluj: va avea tren, metrou, mijloace de transport în comun. “Circulația cu automobilul personal, deși posibilă, va fi încurajată cât mai puțin”

Comasare și reparcelare. Taxă de urbanizare. Unitate de vecinătate

Având în vedere că proprietarii sunt privați, s-a stabilit un algoritm: Primăria ar urma să facă exproprieri pentru cauză de utilitate publică pentru a construi unitățile de învățământ, pentru a construi bulevardele și pentru a amenaja parcuri; în zonele care urmează să fie construite, proprietarii ar urma să se asocieze și să edifice clădiri în baza unui “micro-puz-uri”, conform acestui masterplan. Terenurile ar trebui să fie comasate și reparcelate, iar proprietarii să își încaseze partea în funcție de dimensiunea parcelei cu care au intrat în asociere.

Cum spuneam, dacă ne referim la căile de comunicații, bulevardele (și drumul de legătură cu centura metropolitană) au fost asumate de Primărie, iar străzile “de incintă” ar urma să fie construite de dezvoltatori. S-a pus pe tapet și o “taxă de urbanizare”, pe care asocierile ar urma să le achite către municipalitate; suma nu a fost stabilită și va fi proporțională cu dimensiunea micro-puz-ului.

Arhitecții au venit cu un principiu modern, “unitatea de vecinătate”, practic niște “insule” urbane. Sunt șase unități de vecinătate în planșa cartierului, iar gândirea a fost ca fiecare locuitor să nu aibă de parcurs mai mult de 400 de metri până la o dotare educațională.

Se expropriază la un preț de cel puțin cinci ori mai mic decât cel al pieței

V-am spus despre exproprieri, care se fac pentru dotări educatiționale, parcuri, bulevarde. Ei bine, prețul este stabilit de lege, conform grilei notarilor. Dar este și foarte mic față de prețul pieței.

54

de lei, mai puțin de 11 euro, este prețul stabilit pe metru pătrat.

În zonă, prețul pieței este cam așa: între 60 și 120 de euro pe metru pătrat; dacă ar avea și un plan urbanistic zonal aprobat pentru construirea unui bloc (la intrarea dinspre Baza sportivă Gheorgheni s-au construit blocuri), metrul pătrat ar urca până spre 800 de euro.

“Regula este să nu ne dați nimic, numai să ne luați”, a afirmat un domn pe nume Marcel. “Veniți să îmi arătați aici stație de metrou, aici că este un pom care crește. Ne dați 54 de lei și ne aruncați din teren”, a fost replica lui Shamil Najim, alt proprietar.

Un domn pe nume Valerică a intrat în ședință și a spus că a dat 75.000 de euro pe un teren, că și-a construit o casă neautorizată, și că acum ar urma să primească, în urma exproprierii, mai puțin de 7.000 de euro. Nu e singurul clujean care are casă neautorizată în zona Sopor; altul, când i s-a cerut numărul de carte funciară, a ieșit din dezbatere.

Proprietarii au cerut o întâlnire fizică, la Casino, dar viceprimarul Dan Tarcea a refuzat o asemenea idee.