“Zgârie nori”: 40 de etaje avizate, la Cluj. Țigănaș: “Nu este nevoie de clădiri înalte”

Clujul s-a confruntat, în ultimii 14 ani, cu mai multe propuneri de “zgârie nori”. Să le spunem, mai simplu, turnuri. În 2008, Arpad Paszkany avea mai multe în plan, o companie germană voia să ridice 26 de etaje în spatele blocului Flacăra, pe Calea Florești începuse să se dezvolte proiectul Tower. De asemenea, un fost bacher, Iosif Pop, propunea un down-town în locul cartierului evreiesc.

Ce avem azi? Un turn de 25 de etaje aproape terminat, la intrarea dinspre Florești, o lamă de 23 de etaje în Piața Abator, și mai multe construcții de 13-14 etaje. Celelalte au fost oprite de criza economică.

Pe de altă parte, în zilele noastre, Primăria a avizat favorabil un bloc de nu mai puțin de 40 de etaje lângă Someș, zona Cora, iar proiectul este blocat momentan de un litigiu. Dar care nu a dispărut deloc din peisaj. Cu siguranță că vor apărea și alte propuneri de edificii care să împungă norii.

În acest context, l-am întrebat pe cunoscutul arhitect clujean Șerban Țigănaș, decanul Facultății de arhitectură, dacă este nevoie de turnuri înalte la Cluj. A pornit chiar de la propunerea de down town a lui Iosif Pop, care s-a materializat prin construirea a trei clădiri de 13 etaje pe străzile Ploiești și Constanța. Acolo funcționează NTT Data și, nicio surpriză, de curând, fostul CEO al companiei de IT a scris, pe Facebook, că la Cluj este nevoie de “zgârie nori”.

“Ce spunea domnul Iosif Pop era de identificare a unui centru financiar-bancar, a unui down-town, ca în Frankfurt sau în anumite orașe. Or acest model este perimat. La Cluj nu este nevoie de clădiri înalte. Iar aici trebuie să citim lucrurile cu nuanță. La București, la începutul anilor ’90, s-a făcut un așa-zis studiu de altimetrie, de către un mare profesor, urbanist și așa mai departe. De ce? Pentru că Bucureștiul are o suprafață foarte mare, iar niște elemente de marcare a anumitor zone pot să ajute în orientarea urbană, pot să ajute în constituirea unei siluete. Clujul, fiind pe vale, având un centru istoric unde sunt reperele turnurilor de biserică, practic din acest punct de vedere, al compoziției urbane, nu are nevoie de blocuri înalte.

Doi la mână: blocurile foarte înalte se pot face doar ținând cont de conul de zbor al aeroportului. Adică zona vestică, care a scăpat de conul de zbor, aeroportul fiind în partea opusă a orașului, admite din punct de vedere tehnic turnuri. Zona cealaltă, în niciun caz. Poate doar în dreptul aeroportului, pentru că avioanele nu aterizează perpendicular. Dar ce rost are, acolo nu ai ce marca. 

Există deci această problemă de identitate și de siluetă, care la Cluj nu este necesară. Găsim Clujul, știm unde e centrul, e marcat de turnuri de biserici, nu trebuie să îl vedem de la Căpușu Mare. Deci nu se impune”, a spus Șerban Țigănaș.

Ahitectul a spus și că studiile arată care este înălțimea optimă pentru construcții; nu doar pentru Cluj, ci la nivel internațional. Șerban Țigănaș a fost, timp de patru ani, secretar general al Uniunii internaționale a arhitecților. “Din punct de vedere al sustenabilității, discuția pe lângă elementele de compoziție urbană, se pune în felul următor. Clădirile înalte nu sunt necesare. Ele nu aduc o economie de teren, să spunem că nu mai sacrificăm spațiu verde sau ne strângem un pic, facem densitate. Densitatea optimă la locuire nu e la 25 de etaje, este pe la șase etaje. Clădirile, pentru că nu sunt așa de înalte, pot să fie mai apropiate. Pot să primească soarele, pot să se ferească de vânturi, există lucruri care sunt clar studiate și văzute. Și din punct de vedere al ocupării terenului, nu este cea mai sustenabilă formulă”, a menționat Țigănaș.

Șerban Țigănaș a făcut aceste afirmații în emisiunea Urbea9, produsă de Media9. Găsiți toată emisiunea pe pagina de Facebook Media9.