Sună mai bine “orașul Florești” sau “cartierul clujean Florești”? Banca Mondială propune ridicarea în rang a celei mai mari comune din țară – SONDAJ

Autor  Ionel Lespuc   în       4 years în urmã     7110 Vizualizări.  

Banca Mondială acordă asistență tehnică pentru realizarea, de către Consiliul Județean Cluj, a Planului de amenajare a teritoriului județean (PATJ).

Concluziile au fost de curând publicate, iar acestea au mai multe referiri la cea mai mare comună a României, Florești. Printre experții români ai Băncii Mondiale se află și clujeni, care înțeleg foarte bine realitățile regiunii.

Publicarea raportului Băncii Mondiale nu are nicio legătură cu campania electorală. De fapt, e anti-campanie. Înainte de a propune soluții, experții critică și viteza cu care se modernizează județul, localitate cu localitate, și modul dezlânat în care se realizează unele dintre proiecte. 

Propunerile de modernizare a județului s-au făcut în urma unor dezbateri cu specialiști și cetățeni, care au avut loc la începutul anului, dar și utilizând experiențe similare ale unor țări mai evoluate.

Banca Mondială spune așa: “În județul Cluj, densitatea orașelor (incluzând și municipiile) este de doar 0,9 orașe / 1000 km2 , sub media națională de 1,25 orașe / 1000 km2 . Acest fapt ar trebui, la rândul său, să creeze premise pentru ca unele comune să devină orașe, dacă îndeplinesc standardele minimale cerute de lege. Mai exact, pentru a se ajunge la o valoare a densității orașelor apropiată de media națională, ar fi necesară existența a încă 2-3 orașe”. Ca urmare, se propune, printre altele, trecerea localității Florești în categoria așezărilor urbane, fie prin contopirea administrativă cu municipiul Cluj-Napoca, fie prin obținerea statutului de oraș, în urma unui referendum local.

“Există în județul Cluj trei comune care îndeplinesc majoritatea criteriilor minimale pentru a deveni orașe: Florești, Apahida și Baciu. Aceste trei comune sunt însă localizate în imediata apropiere a municipiului Cluj-Napoca și nicidecum în zone lipsite de orașe. Mai mult, ele funcționează ca așezări-dormitor, practic adevărate cartiere rezidențiale ale municipiului Cluj-Napoca, cu care au o relație extrem de strânsă, concretizată prin navetism intens. Totodată, în aceste comune există un număr redus de instituții și dotări cu rol teritorial, tocmai datorită faptului că locuitorii lor apelează la instituțiile și serviciile existente în municipiul Cluj-Napoca; în consecință, aceste comune nu și-au conturat decât în mică măsură o arie de influență, care este de altfel inclusă în zona de influență a municipiului Cluj-Napoca. Se poate remarca însă că aceste comune s-au dezvoltat în mod deosebit în ultima vreme, în special din punct de vedere urbanistic și demografic, iar dotările existente sunt insuficiente chiar și pentru populația proprie. Este suficient să amintim lipsa liceelor la Florești și Baciu, numărul insuficient de școli, lipsa unor instituții medico-sanitare, infrastructura insuficientă, lipsa spațiilor verzi, a spațiilor de joacă pentru copii, a unor instituții financiare, bancare, culturale și sportive. Ritmul de dezvoltare al acestor comune a fost atât de ridicat, și oarecum neprevăzut într-o țară cu un declin demografic generalizat, încât autoritățile nu au reușit să coreleze această creștere demografică și urbanistică cu infrastructura și dotările necesare unei dezvoltări armonioase, într-un cadru social și economic complex”, se arată în analiza Băncii Mondiale.

Și în ceea ce privește infrastructura rutieră, Floreștiul este bine prins în planurile întocmite de Banca Mondială. Centura metropolitană, care ar urma să traverseze localitatea prin nord, este considerată vitală. Este propus însă și un drum nou, pe relația Gilău Vest – Florești Sud – Cluj-Napoca.

Experții Băncii Mondiale cer extinderea transportului public nepoluant. Traseele vizate sunt Gilău – Florești – Cluj-Napoca, Baciu – Cluj-Napoca – Apahida – Jucu – Bonțida.

Nu sunt uitați nici bicicliștii. Se cere “elaborarea de documentații tehnico-economice pentru amenajarea de trasee pietonale și pentru bicicliști în coridorul râului Someșul Mic, pe relația Gilău – Florești – Cluj Napoca – Apahida – Jucu – Bonțida – Iclod – Gherla – Dej”.

Dacă doriți să consultați întreaga strategie pentru județul Cluj, o găsiți AICI.

Aeroport cargo la Câmpia Turzii, construirea unui oraș nou. Cum vede Banca Mondială dezvoltarea Clujului

„Nu poate decide Banca Mondială sau Primăria statutul viitor al Floreștiului, doar cetățenii pot. Dacă ei vor dori o transformare, administrația va trebui să explice implicațiile și să organizeze un referendum. Cât privește mobilitatea, investițiile, eu le spun tuturor că Floreștiul are șansa de a face parte din echipa câștigătoare. Este nevoie de modernizare, iar banii vor ajunge mai rapid aici dacă Primăria Florești va fi de aceeași culoare cu Guvernul, cu Consiliul Județean, cu Cluj-Napoca. Nu este un mesaj electoral. Pur și simplu, înțelege toată lumea cât de mult ajută să ai o legătură directă, de colaborare, cu cei care pot aloca fonduri pentru dezvoltarea localității”, a spus viceprimarul PNL Bogdan Pivariu.

Vă invităm la sondaj. Dacă nu puteți vota, click aici.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.