STUDIU. În ce cartier al Clujului se trăiește cel mai bine. Nu e Centrul. Mănășturul e la mijloc, iar Becaș, Someșeni și Europa sunt la coada clasamentului

O cercetare realizată în această lună de arhitectul clujean Ilie Bucșa a clasificat cele 20 de cartiere ale Clujului în funcție de mai mulți factori esențiali pentru calitatea vieții. Evaluarea s-a făcut pe baza a 11 criterii: școli, parcări, spații verzi, sport, trafic, calitatea vieții, investiții private, curățenie, zgomot, siguranță și iluminat. Cercetarea este bazată pe un chestionar cu 26 de întrebări și a avut 603 respondenți, din care 88% cu studii superioare. 

Cartierul Andrei Mureșanu s-a clasat pe primul loc, obținând un scor general de 3.72, urmat de Gheorgheni, Grigorescu, Plopilor, Zorilor și Gruia, toate având scoruri de peste 3.50. La polul opus, cele mai slab cotate cartiere sunt Europa (2.83), Someșeni (2.92) și Becaș (2.97). Ca idee, cartierul Centru, care a avut cele mai multe investiții publice în ultimii cinci ani, s-a clasat doar pe locul 7, cu un scor de 3.48, din cauza problemelor legate de trafic, parcări și zgomot. Pe de altă parte, cartierele Gheorgheni, Grigorescu, Plopilor și Zorilor au beneficiat de investiții semnificative, ceea ce a contribuit la poziționarea lor în top. În schimb, Mănăștur, cel mai mare cartier al Clujului, s-a clasat doar pe locul 11 din cele 20 de cartiere (cu un scor de 3.34).

Topul cartierelor din Cluj în funcție de scorul obținut în urma studiului realizat de arh. Ilie Bucșa

Printre recomandările făcute de autorul studiului se numără orientarea unei atenții sporite asupra tuturor cartierelor orașului, cu scopul de a stabili un plan coerent de investiții etapizat, care să răspundă nevoilor specifice fiecărei zone. De asemenea, o altă recomandare ar fi continuarea dezvoltării și extinderii zonelor pietonale din diferite părți ale orașului și investițiile suplimentare în transportul public și în infrastructura pentru biciclete. Potrivit autorului cercetării, aceste măsuri ar contribui nu doar la îmbunătățirea mobilității urbane, ci și la reducerea poluării și creșterea calității vieții în oraș.

„În plus, administrația locală a început deja să impună condiții mai stricte pentru viitoarele dezvoltări imobiliare private, stipulând alocarea de spații verzi și dotări pentru diverse funcțiuni, ceea ce poate contribui la un urbanism mai sustenabil și echilibrat pe termen lung.

Un obiectiv ambițios și, în același timp, foarte relevant pentru viitorul urbanistic al Clujului este dezvoltarea cartierului Sopor. Implementarea conceptului orașului de 15 minute în cartierul Sopor ar putea fi un pas important pentru crearea unui mediu urban mai sustenabil și mai confortabil pentru locuitori, oferind acces rapid la toate funcțiile necesare, precum locuri de muncă, educație, servicii și recreere, fără a depinde de transportul auto. Dacă acest proiect se va concretiza, ar putea deveni un model pentru dezvoltarea altor cartiere din oraș sau din țară”, se arată în concluziile studiului realizat de arh. Ilie Bucșa.

Studiul a fost adresat exclusiv celor care locuiesc în Cluj

Cercetarea realizată de Ilie Bucșa a fost realizată în cadrul masterului de Administrație Publică și are titlul „Impactul investițiilor publice din ultimii 5 ani (2020-2024) asupra calității vieții în Cluj-Napoca”.

Chestionarul utilizat în cadrul cercetării a fost adresat exclusiv persoanelor care locuiesc în Cluj-Napoca. Răspunsurile au fost colectate anonim, între 16 și 21 ianuarie 2025. În total au fost 603 răspunsuri. Cei mai mulți respondenți au fost din Mănăștur (119), iar cei mai puțini din Becas (2). S-a folosit o împărțire pe 20 de cartiere a municipiului Cluj-Napoca. Acestea sunt: Centru, Andrei Mureșanu, Zorilor, Mănăștur, Plopilor, Grigorescu, Gruia, Mărăști, Gheorgheni, Între Lacuri, Sopor, Borhanci, Becaș, Bună Ziua, Făget, Europa, Dâmbul Rotund, Iris, Bulgaria și Someșeni.