Spitalele care ne bagă în boală. “Mor oameni din cauza unor grave neglijențe”

Oficial, în 2018, aproape 2.000 de pacienţi s-au externat din spitalele clujene cu o infecţie provocată de un microb contactat pe durata internării. În 2019, în numai jumătate de an, s-au mai adăugat peste 1.200. Iar acesta este numai vârful aisbergului. În realitate, numărul celor care s-au îmbolnăvit în timp ce sperau, de fapt, să se trateze este mult mai mare. Poate acum nu vi se pare încă important. Când veți merge însă într-un spital, ca să vă însoțiți o rudă sau pentru că veți avea nevoie chiar dumneavoastră, microbii vor fi acolo. Și nu puteți să fiți sigur de ceea ce urmează. Toate acestea se întâmplă cu un motiv: acela că unii angajaţi ai statului aleg să nu îşi facă treaba pentru care sunt plătiţi din bani publici.

Cifrele sunt în creștere, dar tot departe de adevăr

Potrivit unui raport al Direcţiei de Sănătate Publică Cluj, în 2018 au fost înregistrate, la nivelul judeţului, 1.892 de cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale, mai cunoscute sub denumirea de infecţii nosocomiale, adică afecţiuni grave cauzate de microbi rezistenţi la tratamentele standard, contactate de pacienţi pe durata spitalizării. Cele mai multe cazuri au fost raportate în secţiile de Anestezie – Terapie Intensivă (780) şi Chirurgie (552). Raportat la numărul de externări din acelaşi ani, 190.468, deducem că, oficial, la fiecare o sută de pacienţi, unul pleacă din spital cu o infecţie nosocomială. Numărul de infecţii raportat, deşi mai mare (cu 172) faţă de cel din 2017, reprezintă însă doar o mică parte din numărul real de cazuri, medicii şi spitalele preferând, în continuare, să ascundă amploarea reală a fenomenului pentru a nu alarma populaţia şi a nu rămâne, astfel, fără pacienţi. 

Avem și datele raportate pe primul semestru din 2019: sunt 1.202. Dintre acestea, 401 la Anestezie – Terapie Intensivă și 351 la Chirurgie. Șase nou născuți au contactat infecții nosocomiale în primele șase luni ale acestui an. 

Cele mai multe cazuri au fost raportate la Spitalul Clinic Județean de Urgență, 593 în 2018 și 366 între ianuarie – iunie 2019, iar pe locul al doilea s-a situat Spitalul de Gastroenterologie „Octavian Fodor”, cu 443 + 229. Foarte multe infecții și la Spitalul „Clujana”, din subordinea Primăriei, atât de lăudat de primarul Emil Boc: 374 în 18 luni. Până și într-un spital privat s-a raportat două cazuri; este vorba despre Gynia.

3.094

de cazuri de infecții nosocomiale au fost raportate, în județul Cluj, între 1 ianuarie 2018 și 30 iunie 2019.

Statisticile arată că numărul deceselor cauzate de infecții asociate asistenței medicale este zero. Este însă doar o raportare din pix, nu este nici pe departe așa.

Comisia Naţională a Produselor Biocide îi crede „pe cuvânt” pe producătorii de biocide

Principala problemă care determină înmulţirea şi persistenţa în mediul spitalicesc a acestor microbi rezistenţi este ineficienţa procesului de dezinfecţie a suprafeţelor şi a instrumentarului medical, cauzată, pe de-o parte, de utilizarea unor produse dezinfectante (biocide) de slabă calitate, iar pe de altă parte, de aplicarea acestor produse „după ureche”, fără să se ţină suficient cont de concentraţia necesară, de timpul de acţionare sau de tipul de microbi vizat a fi neutralizat.

Organismul care ar trebui să se asigure că în spitalele din România ajung dezinfectanţi de bună calitate, eficienţi în combaterea agenţilor patogeni care cauzează infecţiile nosocomiale, este Comisia Naţională a Produselor Biocide, din casdrul Institutului Naţional de Sănătate Publică Bucureşti. Potrivit unui ordin al ministrului sănătăţii (nr.604/2017), comisia ar trebui să avizeze pentru punere pe piaţă doar acele produse biocide a căror eficienţă este dovedită prin testări în laboratoare acreditate. Or,  în acest moment, în ţara noastră nu există un laborator acreditat, cu capacitatea tehnică şi umană care să permită verificarea completă a calităţii biocidelor (unele probe se analizează la București, altele, la Iași), motiv pentru care comisia acceptă şi testări efectuate în laboratoarele proprii ale producătorilor, fără a avea nicio garanţie cu privire la corectitudinea rezultatelor. De altfel, îi lipseşte şi o strategie clară, unitară şi coerentă în ceea ce priveşte avizarea produselor biocide pe toate categoriile de germeni (bacterii, viruşi, micobacterii şi fungi).

Direcţia de Sănătate Publică nu supără pe nimeni

După ce Comisia Naţională a Produselor Biocide permite punerea pe piaţă a unor biocide de calitate îndoielnică, vine, apoi, rândul Direcţiei de Sănătate Publică să pună umărul la persistenţa infecţiilor nosocomiale. Cum? Prin controale formale în unităţile spitaliceşti, de multe ori anunţate în prealabil, care nu verifică în mod real dacă spitalele aplică în mod corect dezinfectanţii.

Suntem în 2019 și în marele centru universitar Cluj-Napoca nu există un laborator acreditat, care să verifice concentrația biocidelor. Cum spuneam, probele sunt trimise la Iași, pentru activitate fungicidă, și la București, pentru testarea activității bactericide. 

Potrivit datelor furnizate de DSP Cluj, în 2018 au fost două acțiuni tematice de control în spitale, iar în 2019, patru. Acțiunile s-au concretizat prin 88 de controale făcute anul trecut și 67 anul acesta. Sancțiunile sunt însă amicale: avertismente și amenzi de câte 500 de lei, în cele mai multe dintre cazuri. DSP arată că a scos din consum 869 de litri de biocide neconforme în 2018 și 1.173 de litri în cursul acestui an.

E bună de glumă: spitalele aleg dezinfectanţii după miros

O bună parte din responsabilitate le revine, însă, şi spitalelor, care cumpără dezinfectanţi în funcţie de parfumul emanat sau de cât de uşor se prepară, fără să ţină cont de cât de eficiente sunt aceste substanţe în lupta cu microbii. Şi asta în condiţiile în care există reglementări (SR EN 14885/2016) care stabilesc clar corelaţia dintre tipul de biocid şi destinaţia sau suprafaţa pe care este utilizat. Tor spitalele sunt responsabile pentru neasigurarea corespunzătoare a circuitelor, dar şi pentru neimplementarea unor reguli de igienă care să fie aplicate de către întreg personalul.

Am discutat pe acest subiect cu parlamentarul Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisiei de sănătate din Camera Deputaților. “Sute de clujeni, dar și cetățeni din alte localități ale României sunt infectați cu diferite bacterii în spitalele din Cluj. În ciuda acestui fapt, nu cred că ați putut vedea nici măcar o singură conferință de presă din partea DSP Cluj care să expună public această situație catastrofală și să ia măsuri urgente pentru ameliorarea situației. Statistica pe care mi-a furnizat-o DSP Cluj conține date incomplete, sunt spitale din județul Cluj care raportează zero infecții nosocomiale, o insultă pentru bolnavi. Controalele DSP Cluj sunt o rușine, amenzi simbolice și zero măsuri proactive. Nu există săptămână în care să nu fiu sunat de bolnavi sau aparținători care îmi atrag atenția că au fost infectați pe secțiile de terapie ale spitalelor Clujului. Dincolo de cifre sunt vieți, oameni care mor din cauza unor grave neglijențe. Clujul medical este condus în mod mafiot. Erorile de management sunt premiate de la Cotroceni, impostura este o regulă, nu o excepție, cei care ar trebui să fie modele de conduită sunt abuzatori. Corupția și incompetența sunt fenomene generale. Ministerul Sănătății se laudă cu investiții importante în infrastructura medicală, însă ditamai centrul universitar Cluj nu are un laborator care să detemine calitatea biocidelor. Practic, nu știm dacă dezinfectanții folosiți în spitale mângâie pe creștet bacteriile sau le omoară. Am cerut de nenumărate ori demitere conducerii DSP Cluj și a conducerii Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj, fără niciun rezultat. Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, este captivă clanurilor medicale din Cluj-Napoca, așa cum au fost captivi toți miniștri sănătății din ultimii 30 de ani”, a declarat Ungureanu, pentru Media9.ro.