Sondaj IRES: 8 din 10 clujeni consideră că noul proiect propus de IULIUS este o idee bună pentru dezvoltarea orașului
Clujenii doresc integrarea vechilor zone industriale în planurile de dezvoltare a orașului * 94% dintre cei intervievați cred că noul proiect va contribui la diversificarea ofertei de petrecerea a timpului liber * 91% se așteaptă la impulsionarea creșterii economice a orașului * investiția propusă de IULIUS va reda orașului o fostă zonă industrială, inaccesibilă, printr-un proiect mixt, cu funcțiuni de retail, culturale, entertainment, office și servicii, inspirate din așteptările și nevoile clujenilor.
82% dintre clujenii intervievați printr-un sondaj referitor la noul proiect de regenerare urbană propus de IULIUS la Cluj-Napoca și care au afirmat că sunt la curent cu proiectul îl consideră o idee foarte bună pentru dezvoltarea orașului. Un procent covârșitor, de 89% dintre respondenți, este favorabil integrării vechilor zone industriale în planurile de dezvoltare a orașului, reiese din sondajele realizate de IRES, la solicitarea IULIUS.
Demersurile de consultare a comunității s-au desfășurat atât în octombrie 2023, cât și în aprilie 2024, concluziile fiind similare, convergând spre favorabilitatea înaltă a populației față de proiectul propus de IULIUS, într-un context mai amplu, care reflectă un grad ridicat de implicare a locuitorilor în modul în care evoluează orașul. Astfel, 86% dintre participanții la studiu s-au declarat destul și foarte interesați de viața în oraș, iar 80% au spus că sunt destul și foarte bine informați în legătură cu ceea ce se întâmplă în oraș. Același studiu arată că 94% dintre respondenți sunt mulțumiți și foarte mulțumiți că locuiesc în Cluj-Napoca.
IULIUS are în curs de avizare un nou proiect pentru Cluj-Napoca, o investiție de peste 500 de milioane de euro care va transforma, printr-un amplu proces de reconversie și regenerare urbană, fosta platformă industrială Carbochim și o va reda orașului. Proiectul include o suprafață verde de peste 52.000 mp și revitalizarea malului Someșului, care va fi accesibil în premieră vizitatorilor, elemente ce răspund interesului crescut al locuitorilor din regiune pentru petrecerea timpului în aer liber. Proiectul va include și componentă de retail, care va oferi o nouă zonă de agrement, cu facilități sportive, inclusiv în aer liber, centru de live arts, concepte noi de entertainment pentru familii, fresh market, hub medical, cele mai noi experiențe cinematografice, integrând și open air cinema, servicii, restaurante și cafenele, dar și clădiri verzi de birouri și de locuire.
Pol de atracție socială – funcțiuni culturale, educaționale și de entertainment
Conceptul, realizat de renumitul birou de arhitectură olandez UNStudio, propune și menținerea în proiect a două clădiri de patrimoniu de pe vechea platformă – hala cu arcade și clădirea de cărămidă -, care vor fi reabilitate și vor primi funcțiuni culturale și de coworking în noul proiect. Sondajele IRES au mai evidențiat faptul că 94% dintre persoanele intervievate consideră noul proiect IULIUS – care include funcțiuni culturale în premieră pentru România, ca parte a unui proiect real estate (centru de arte performative, sală de spectacole), dar și concepte de entertainment unice în regiune (centre interactive de divertisment pentru toate vârstele) – benefic pentru diversificarea ofertei de petrecere a timpului liber din oraș. Astfel, 93% dintre respondenți au o părere bună și foarte bună despre noul centru cultural dedicat artelor performative care va fi integrat în proiect și 92% au o părere bună despre includerea conceptelor pentru copii și tineri.
„Dezvoltarea accelerată a orașului Cluj-Napoca și a zonelor metropolitane care s-a produs în ultimii 10 – 15 ani a crescut nevoia locuitorilor orașului de a avea acces la facilități diverse, inclusiv la cele de petrecere a timpului liber. Mall-urile au depășit de mult timp statutul de loc în care oamenii merg doar pentru cumpărături, acestea au dobândit funcționalități superioare, devenind nuclee ale unor comunități în care oamenii nu doar cumpără, ci trăiesc, își petrec timpul, socializează. Zona din Cluj-Napoca în care este propus a fi dezvoltat acest proiect al grupului IULIUS este una lipsită aproape în totalitate de opțiuni pentru petrecerea timpului liber ori de infrastructură culturală, iar din punct de vedere urbanistic nu a cunoscut îmbunătățiri majore, astfel încât, în mod firesc, funcționalitățile comunicate de dezvoltator sunt receptate cu un grad de favorabilitate ridicat de către clujeni”, arată Dan Jurcan, director de cercetare, IRES.
O nouă grădină urbană – 700 de copaci maturi și 100.000 de plante decorative
În plus, 92% dintre cei intervievați au spus că grădina urbană este printre cele mai importante funcțiuni pentru ei, capitol căruia IULIUS îi acordă o importanță majoră, fiind dezvoltatorul care a integrat parcurile drept funcțiune activă a proiectelor sale de regenerare urbană. Grădinile amenajate la Iulius Town Timișoara, Palas Iași și Iulius Mall Cluj, cu un buget total de peste 18 milioane de euro, au devenit locuri favorite de socializare și scene ale celor mai importante evenimente artistice, culturale, sociale. Proiectele sunt semnate de peisagiști renumiți din țară și din străinătate, iar arborii, arbuștii și plantele decorative sunt alese cu grijă în funcție de clima locală.
Noua grădină de la Cluj este și ea în proces de formare, cu aproximativ 700 de arbori maturi, care sunt deja în proces de aclimatizare în pepiniera amenajată temporar cu susținerea USAMV Cluj-Napoca. Alături de aceștia, alte 100.000 de plante decorative vor transforma peste 52.000 mp din fosta zonă industrială într-un parc ce va completa cadrul natural al zonei, definit în mod special de râul Someș, și va îmbunătăți calitatea aerului.
Aport în realizarea culoarului de mobilitate verde-albastru
Potrivit sondajelor IRES, noul proiect este considerat o idee bună pentru dezvoltarea zonei, 91% dintre respondenți așteptându-se să impulsioneze creșterea economică. De altfel, sondajul arată că locurile de muncă sunt principalul motiv de mulțumire al clujenilor privind orașul (10%), iar noul proiect va contribui la crearea de noi oportunități profesionale. 90% dintre cei intervievați cred că va contribui la amenajarea culoarului verde-albastru al Someșului. Pentru susținerea mobilității, proiectul propus va integra ample investiții de utilitate publică, inclusiv un pod rutier, cu piste de bicicletă, dar și două pasarele pietonale peste râu, modernizarea și lărgirea străzilor perimetrale, sistematizarea circulației în punctele de intersecție, dar și amenajarea a peste 3.200 de metri de piste de biciclete, atât ca delimitare a arterelor din jur, cât și prin proiect, inclusiv pe linia Someșului, fiind în concordanță cu planurile municipalității.
„Sondajele confirmă faptul că proiectul propus de IULIUS are relevanță pentru publicul local, un public educat și exigent. Toate funcțiunile proiectului de regenerare urbană de la Carbochim, testate cu ajutorul IRES, se bucură de un nivel ridicat de favorabilitate din partea respondenților, ceea ce reconfirmă că propunerea noastră este realistă. De altfel, avem grijă, cu fiecare proiect nou, să înțelegem orașul căruia ne adresăm și avem în acest sens un dialog cu toți actorii locali – populație, autorități, societate civilă. La Cluj-Napoca am lansat, acum doi ani, platforma partedincluj.ro, prin care am consultat comunitatea, încă din primele etape de dezvoltare a conceptului, pentru a înțelege ce așteptări are în ceea ce privește viitorul orașului și de la noul proiect. Răspunsurile primite se regăsesc astăzi în propunerea de proiect”, a spus Sorin Guttman, managerul noului proiect IULIUS la Cluj-Napoca.
Proiectul propus de IULIUS integrează ca parte activă și atractivă a orașului fosta platformă industrială a Carbochim, ce se întinde pe aproximativ 14 hectare, în condițiile în care fabrica a fost relocată și retehnologizată, încă de la finalul anului 2023, în urma unei investiții ce a ajuns la 7 milioane de euro până în prezent.
Sondajele IRES au fost realizate pe eșantioane de 1.045 de persoane (octombrie 2023), respectiv 1.041 de persoane (aprilie 2024) cu o marjă de eroare de ±3%, eșantioane reprezentative la nivelul populației neinstituționalizate din Cluj-Napoca.