Soluția pentru descongestionarea traficului: drumuri noi și locuințe mai multe de-a lungul principaleler rute de transport public. Salanță: „Cu cât locuirea este mai îndepărtată, cu atât traficul crește”

Traficul congestionat al Clujului reprezintă o problemă majoră, influențată de decizii strategice din trecut, precum poziționarea autostrăzii A3 la vest, lipsa unei centuri ocolitoare complete și privatizarea planificării urbane. Potrivit arhitectului-șef al județului, Claudiu Salanță, soluțiile pentru descongestionarea orașului trebuie să abordeze atât mobilitatea, cât și dezvoltarea locuirii, într-o manieră integrată.

Printre măsurile propuse de Salanță, un specialist foarte respectat în branșa sa, se numără planificarea zonelor de dezvoltare cu infrastructură completă – drumuri, utilități, școli și parcuri – în care locuințele să fie la maximum 15 minute de mers pe jos față de birouri, școli sau magazine. De asemenea, ar fi necesară creșterea densității urbanistice și a funcționalității mixte în zonele deservite de transport public major, cum ar fi cele cu tramvaie, alături de digitalizarea gestionării traficului printr-un „digital twin” – o machetă virtuală a zonei metropolitane.

La celălalt „palat”, Primăria Cluj-Napoca, se taie din proiectele imobiliare, dar iată că arhitectul-șef de la județ vine cu propunerea îndesirii zonele rezidențiale acolo unde există mijloace de transport de mare capacitate. 

Pe lângă măsurile proactive, sunt propuse și acțiuni de corectare, precum optimizarea intersecțiilor și semaforizării, conectarea drumurilor private pentru a crea rute alternative și utilizarea strategică a terenurilor disponibile în zonele critice pentru a reduce impactul traficului. Un exemplu inovator ar fi construirea de locuințe de serviciu pentru profesori, reducând astfel naveta elevilor și părinților către oraș.

Potrivit lui Claudiu Salanță, abordarea problemelor de trafic la Cluj necesită atât implicarea specialiștilor din mediul academic și privat, cât și extinderea principiilor urbanistice din Planul Urbanistic General (PUG) la întreaga zonă metropolitană. El consideră că dezbaterea publică și colaborarea participativă sunt esențiale pentru găsirea celor mai bune soluții care să îmbunătățească mobilitatea și calitatea vieții. De altfel, la elaborarea Planului de amenajare a teritoriului pentru județul Cluj, au existat numeroase dezbateri cu persoanele interesate din toate domeniile.

Trebuie precizat încă o dată, ca să evităm confuziile: Claudiu Salanță este arhitectul-șef al județului, nu al municipiului (acela este Daniel Pop), respectiv nu are legătură cu Vasile Salanță, un cunoscut dezvoltator imobiliar.

Iată ce spune Salanță în interviul oferit Media9. L-am întrebat care sunt cauzele pentru traficul din Cluj, dacă ar trebui luate măsuri care să vizeze mobilitatea sau locuirea și ce ar face pentru fluidizarea circulației rutiere.

„Din punctul meu de vedere, traficul actual al Clujului a fost și este influențat de trei proiecte majore de infrastructură și cred că a avut uneori neșansă, și anume:

1. Poziționarea autostrăzii A3
Planificatorii cu experiență ai Clujului au combătut poziționarea la vest (Gilău) a autostrăzii A3 și nu la est. Poziționarea la est (zona Apahida) ar fi oferit avantaje majore, precum:
• eliminarea traficului de tranzit, prin poziționarea accesului pe autostradă înainte de municipiu;
• utilizarea autostrăzii ca și centură de est a municipiului, pe axa sud-nord, cu includerea comunelor limitrofe (Apahida, Jucu, Chinteni, Baciu) în interiorul zonei și asigurarea unor conexiuni directe;
• deschiderea arealului de dezvoltare în lungul Someșului (mult mai vast decât în vest și cu posibilitatea de conectare cu municipiile Gherla și Dej), ceea ce ar fi condus la o diminuare a navetismului spre locul de muncă prin municipiu;
• conectarea directă a aeroportului cu autostrada și, astfel, eliminarea acestui trafic suplimentar.

2. Legătura Bucium–A3
Dată fiind poziționarea la vest a autostrăzii, planificatorii au prevăzut o creștere a populației Floreștiului (în 1998) la 20.000 de locuitori până în 2008 (nu au fost departe deloc). Pentru a prelua această dezvoltare, au propus – și a fost aprobată – realizarea unui drum cu patru benzi, paralel cu drumul național, care să pornească din municipiu, să străbată tot Floreștiul și să ajungă până la autostradă. Cred că aici avantajele erau și rămân evidente.

3. Centura
Planificatorii au identificat necesitatea realizării unei centuri pentru municipiu încă din anul 1968 și au propus-o spre realizare. Centura pornea din zona Florești, ocolea municipiul prin sud și ajungea la Apahida. Parte din aceasta putea fi realizată dacă A3 era poziționată la est.

Soluții pentru descongestionarea traficului

Istoria fiind spusă, suntem în contextul actual, unde centura devine vitală pentru rezolvarea unora dintre problemele majore de trafic ale Clujului. În acest context, întrebarea „Unde trebuie luate măsuri? La locuire sau la trafic?” are un răspuns simplu: la ambele. Cu cât locuirea este mai îndepărtată, cu atât traficul crește, iar mai multe drumuri înseamnă și mai mult trafic. Este clar că sunt necesare drumuri noi pentru a rezolva problemele de conectare, generate, în mare parte, de privatizarea planificării, dar este la fel de evident că este nevoie de locuințe aproape de zonele de interes pentru a diminua traficul.

Problema mobilității – în premisa deplasării persoanelor de la locuință la școală, loc de muncă și alte puncte de interes – a avut mai multe concepte urbanistice, iar astăzi este abordată prin paradigma orașului de 15 minute a profesorului Carlos Moreno.

Două direcții de acțiune: una activă și una reactivă. Din punctul meu de vedere, soluțiile sunt multiple și nu există una magică ce poate rezolva peste noapte atât traficul, cât și locuirea. După mine, aș merge pe două paliere: unul activ, de ghidare, și unul reactiv, de corectare.

1. Măsuri active de ghidare
• Planificarea unor zone de dezvoltare, realizarea infrastructurii (drumuri, utilități) și a dotărilor necesare (parcuri, școli, grădinițe, zone de servicii). Aș opta pentru zone de dezvoltare mixte, în care locuirea să se desfășoare în paralel cu zonele de birouri. Obiectivul ar fi ca locuințele să fie la maximum 15 minute de mers pe jos față de birou, școală, grădiniță sau magazine.
• Sporirea indicatorilor urbanistici și mixului funcțional în zonele deservite de transportul public major (de exemplu, zonele deservite de tramvai), concomitent cu creșterea capacității dotărilor publice existente (școli, grădinițe, parcuri).
• Realizarea unei machete 3D virtuale a zonei metropolitane – digital twin – care să colecteze datele de trafic și mobilitate și să permită testarea soluțiilor într-un mediu virtual, bazat pe scenarii și date obiective.

2. Măsuri reactive de corectare
• Analiza intersecțiilor și fluxurilor, pe baza machetei 3D, și optimizarea semafoarelor, direcțiilor de deplasare și a configurației intersecțiilor. Se pot aduce îmbunătăți clare așa.
• Conectarea drumurilor realizate în urma privatizării planificării, pentru a oferi rute alternative și a diminua presiunea pe arterele principale.
• Valorificarea terenurilor disponibile în zonele cu probleme de trafic pentru a corecta și diminua impactul acestora. Fiecare parcelă este o oportunitate de remediere. De exemplu, în loc de 500 de mașini cu elevi care vin spre oraș, am putea avea 50 de mașini cu profesori care merg în sens invers, prin oferirea de locuințe de serviciu pentru cadrele didactice.
• Stimularea dezvoltării în zonele unde se dorește extinderea infrastructurii, astfel încât aceasta să fie realizată organic, în paralel cu noile dezvoltări imobiliare.

Concluzii: PUG-ul municipiului a introdus o serie de concepte, principii și instrumente urbanistice foarte bune, care sunt utilizate și trebuie extinse la tot arealul de influență teritorială al municipiului. De asemenea, este esențial ca soluțiile să fie dezbătute și analizate, deoarece o abordare participativă aduce cele mai bune rezultate. Avem mulți specialiști de valoare în mediul universitar și privat clujean, care sunt dispuși să ajute și acest atu trebuie fructificat la maxim”, a spus Claudiu Salanță.