Salvați apa pe care o beau clujenii! Cine e de vină pentru motoare, gunoaie și deversări ilegale

La intrarea în Cluj, dinspre Florești, există un teritoriu vast îngrădit. Și primăriile, și investitorii imobiliari se uită cu jind peste gard, dar degeaba. Aceea este zona de protecție sanitară a sursei de apă a clujenilor, iar legea nu dă voie ca acolo să se intervină. Nici măcar piste de biciclete și alei nu se pot amenaja, cum și-ar fi dorit Emil Boc. Apa clujenilor vine însă din lacul Tarnița, iar acolo este o cu totul altă poveste. Se fac sporturi nautice, folosindu-se motoare cu combustie internă; mai rău, se aruncă gunoaie și se deversează ape uzate. Practic, apa este poluată sistematic. Niciun pic de respect, nici urmă de protecție sanitară. Media9 vă arată cum s-a ajuns la situația aceasta alarmantă.

În 1996, se elabora planul urbanistic al zonei protejate (PUZP) “Lacul Tarnița”. Ce reglementa acest plan: că lacul este o zonă protejată (deși, atenție, avea să devină principala sursă de apă a clujenilor abia mult mai târziu), că sunt interzise bărcile cu motor, că gardurile proprietăților nu pot fi instalate mai aproape de 15 metri, măsurați în teren, de nivelul normal de retenție al lacului (521,5 metri). Vedeți mai jos câteva prevederi din PUZP.

PUZP mai arată un lucru foarte important. Cine sunt autoritățile care trebuie să intervină. Altfel spus, cine sunt autoritățile care nu și-au făcut treaba.

*Unele instituții și-au schimbat între timp denumirile, însă și-au păstrat îndatoririle

Știm deja că lacul este zonă protejată, iar la planul urbanistic se adaugă, în 2003, hotărârea de guvern 452. Iată ce spune HG 452/2003: (1) Activitatea de agrement nautic se poate desfășura numai în zone de agrement nautic, stabilite în baza planului de urbanism al zonei, în perimetre delimitate ca spații pentru agrement stabilite de primari, cu avizul Ministerului Turismului, al Ministerului Apelor și Protecției Mediului, al Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, Ministerului Sănătății și Familiei, Ministerului de Interne și cu consultarea asociațiilor profesionale din domeniul turismului și federațiilor sportive de specialitate, la solicitarea titularului zonei respective. (2) Stabilirea zonelor de agrement nautic se va face cu respectarea următoarelor reguli de bază: a) turiștii aflați la odihnă să nu fie supuși riscului de accidente, îmbolnăviri sau disconfortului pe plajă, în apă ori în incinta unor structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare, alimentație publică sau agrement; b) să nu fie amplasate în zonele protejate sau în cele de protecție”. 

Practic, devine limpede că pe Tarnița nu aveau ce căuta bărci cu motor și skyjet-uri. Numai că interesele sunt mari, așa că unii au avut atâta putere încât au putut, iertare, urina în lac. Este cazul celebrului politician Marius Nicoară, senator evadat de la PNL la ALDE, după ce a primit o sentință definitivă de închisoare cu suspendare pentru că a condus beat. În 2008, el era președintele Consiliului Județean Cluj și a reușit să includă Tarnița pe o listă a lacurilor navigabile, apărută în hotărârea de guvern 665. Semnatarul HG 665/2008 este Călin Popescu-Tăriceanu, premierul de la acea vreme. Vedeți mai jos lista pe care apare Tarnița.

Explicația acestei decizii este că, pe malul Tarniței, dar și pe al lacului Fântânele, de asemenea inclus pe listă, au proprietăți mulți oameni de afaceri și politicieni. Vom încerca să obținem numele tuturor. Una este limpede Rocsana Contraș, de la Consiliul Județean Cluj, chiar șefa ariilor protejate montane din județ!

FOTO: Rocsana Contraș, în misiune de protecție a sursei de apă a clujenilor

Citește și:  Mizerie în apa din care beau clujenii. Scandal pe Facebook: “Nesimțiților” vs “Insectă”

Ce spun juriștii. Per ansamblu, opinia este că HG 665/2008 nu poate coexista cu HG 452/2003. Sunt două acte normative cu același rang, dar unul este special, primul, întrucât stabilește norme de protecție a mediului, și are prioritate în fața unuia care enumeră apele navigabile din țară. Voi reveni cu un punct de vedere asumat al unui avocat de drept administrativ.

E posibil ca oricine atacă în instanță prezența lacului Tarnița pe acea listă are șanse mari să câștige. Lucru pe care promite să îl facă deputatul Adrian Dohotaru, cel care a inițiat o petiție. 

“Noi, semnatarii acestei petiții, cerem stoparea ilegalităților din lacul Tarnița și împrejurimile sale, pentru că lacul ne oferă apa potabilă pe care o bem. Cerem demolarea tuturor construcțiilor ilegale de pe lac, de la pontoane, la garduri și cabane. Cerem aplicarea legii care prevede interzicerea ambarcațiunilor motorizate, de la pontoane, la skijeturi, la bărci și până la hidroavioane. Cerem amendarea proprietarilor care au construit ilegal, a celor care deversează fecalele în Tarnița, dar și a turiștilor care aruncă deșeuri. Cerem demiterea PNL-istei Rocsana Contraș, șefa Salvamontului clujean și a ariilor protejate montane din Cluj. În loc să aplice legislația care interzice ambarcațiunile motorizate pe lac, este prima persoană care o încalcă, folosind ambarcațiuni motorizate și denumind „penali” sau „insecte” demnitari ori iubitori de natură care se împotrivesc poluării zonei cu motoare”, a scris Dohotaru.

Puteți semna petiția AICI.