România are 1.270 de kilometri de drumuri rapide. Previziuni pentru 2025: încă cel puțin 157 de kilometri

Autor  admin   în       1 zi în urmã     276 Vizualizări.  

Asociația Pro Infrastructură (API) a oferit o analiză detaliată asupra proiectelor rutiere care ar putea fi finalizate sau demarate în 2025, un an promițător pentru infrastructura rutieră din România, în ciuda provocărilor financiare și politice. Potrivit API, se estimează că România va inaugura cel puțin 157 kilometri de autostrăzi și drumuri expres, iar în scenariul optimist s-ar putea depăși borna de 200 de kilometri inaugurați, marcând un progres semnificativ în dezvoltarea rețelei rutiere.

În această ecuație, Transilvania joacă un rol important, având mai multe proiecte prioritare în derulare, care vor contribui la conectivitatea regiunii.

Proiecte certe și șanse mari de inaugurare în Transilvania

1.A3 Zimbor – Poarta Sălajului (12,24 km)

Acest segment din Autostrada Transilvania este în mare întârziere, dar există șanse ca lucrările să fie finalizate în 2025, cel mai devreme în luna septembrie. Problemele legate de instabilitatea dealului Zimbor rămân un obstacol major, însă antreprenorul UMB ar putea găsi soluții pentru a avansa. Acest tronson este vital pentru conectarea Clujului cu județele vecine.

2.DEx4 Tureni – A3 (4,96 km)

Ciotul de drum expres care va lega Tureni de Autostrada A3 este aproape finalizat și ar putea fi inaugurat în luna iunie. Acesta va facilita accesul către autostrada Cluj-Turda, reducând timpul de deplasare și descongestionând traficul local.

3.A3 Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,35 km)

Deși șansele de finalizare în 2025 sunt scăzute, API menționează acest segment ca un posibil „proiect-minune”. Constructorul Erbașu ar trebui să accelereze semnificativ ritmul lucrărilor pentru a respecta termenul ambițios.

4.Centura Zalău

Lucrările la centura Zalăului, care includ și un tunel de peste 2 kilometri, sunt așteptate să progreseze semnificativ în 2025, cu șanse mari de finalizare. Acest proiect va elimina un punct critic de congestie din traficul județului Sălaj, îmbunătățind accesul către Cluj-Napoca și alte regiuni.

Proiecte noi în 2025

1.A3 Chiribiș – Biharia

Dacă disputele legale dintre CNAIR și Selina/Trameco se soluționează rapid, lucrările ar putea începe în 2025. Acest tronson este crucial pentru conectarea județului Cluj cu granița de vest a țării.

2.Capete din Autostrada A8 (Târgu Mureș – Moțca)

Primele sectoare din A8, parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ar putea începe în 2025, dacă licitațiile și contestațiile sunt finalizate la timp. Acest proiect ar deschide calea unei conexiuni vitale între Transilvania și Moldova.

3.DEx16 Oradea – Arad

API subliniază că acest proiect are șanse să fie lansat în 2025, contribuind la dezvoltarea infrastructurii rutiere în nord-vestul țării și facilitând legăturile între Transilvania și Ungaria.

Progres național și impact pentru Transilvania

La finalul lui 2024, România avea 1.269,87 kilometri de autostrăzi și drumuri expres în exploatare. Dacă toate proiectele prognozate de API vor fi finalizate, rețeaua națională ar putea depăși borna de 1.500 de kilometri în 2025. Transilvania se remarcă prin proiecte strategice care nu doar că îmbunătățesc conectivitatea locală, dar asigură și legături mai rapide cu alte regiuni ale țării și cu rețelele europene.

În ciuda incertitudinilor financiare și politice, 2025 promite să fie un an de progres pentru infrastructura rutieră din România.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.