Risc de cancer, la UBB. Nivel crescut de radon, în mai multe spații

Autor  Ionel Lespuc   în       1 saptãmânã în urmã     172 Vizualizări  

Specialiștii UBB au monitorizat, timp de 3 luni, concentraţia de radon într-un număr de 6o de spații și au descoperit creșteri ale concentrație admise în mai multe spații.

Pentru stabilirea nivelului concentrației de radon s-a aplicat metoda pasivă de măsurare, impusă de legislaţie, măsurătorile de depistare fiind urmate de măsurători active de control acolo unde valorea concentraţiei de radon a depășit nivelul de referinţă de 300 Bq/m3 stabilit prin legislație. În prezent, în cadrul Laboratorului LiRaCC se proiectează soluţii adecvate de remediere pentru spaţiile UBB în care a fost depăşit nivelul de referinţă.

„Acest demers se înscrie în programul UBB Goes Green, prin care UBB dorește să contribuie nu doar la o abordare mai ecologică a lumii în care trăim, dar și la asigurarea unor condiții de muncă adecvate colegilor din UBB, bazându-se adesea pe cercetările/inovațiile de calitate din cadrul UBB”, afirmă prorectorul Universității Babeș-Bolyai pentru cercetare, competitivitate-excelență și publicații științifice, prof. univ. dr. Daniel David.

Radonul este un gaz radioactiv prezent în sol, roci și apă, care se formează continuu prin dezintegrarea uraniului şi toriului. Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasifică radonul ca fiind principalul agent de mediu cancerigen, fiind considerat, după fumat, a două cauză în apariţia cancerului pulmonar.

În interiorul clădirilor, radonul pătrunde uşor prin fisurile din pereţi şi fundaţie, prin podele şi prin tubulatura utilizată pentru instalaţii, acumulându-se treptat în aerul de interior. Sursa principală a radonului în clădiri o reprezintă solul pe care este amplasată construcţia, un aport secundar fiind al materialului de construcţie utilizat. În aerul interior, nivelul de radon oscilează de la o clădire la alta în limite foarte largi, în funcţie de modul de utilizare şi ocupare, de gradul şi tipul aerisirii, de specificul podelei şi de alţi parametri tehnici specifici construcţiilor.

În acest sens, clădirile (rezidenţiale, birouri, clădiri publice, săli de spectacol sau de sport etc.), cu precădere spațiile ventilate insuficient sau neaerisite pot constitui un risc pentru sănătatea populaţiei prin acumularea concentraţiilor de radon. Procentul mare de timp pe care populaţia îl petrece în interiorul clădirilor conduce astfel la creşterea expunerii pe termen lung la acţiunea radonului.

Începând cu anul 2018, România are obligaţia de a implementa Directiva CE 2013/59 EURATOM de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecţia împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiaţiile ionizante. Directiva europeană a fost preluată în legislația națională prin HG 526/25.07.2018 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune la radon (PNAR) şi norma metodologică de implementare, care prevede obligativitatea de a măsura şi remedia concentraţia de radon din clădiri, atât rezidenţiale, cât şi locuri de muncă, fiind obligatorii măsurători în toate clădirile publice cu grad ridicat de ocupare din România, precum instituţii publice, şcoli, grădiniţe, spitale, cămine de copii şi bătrâni şi alte clădiri cu utilizare similară.

About