Restructurarea platformelor industriale: o reutilizare inteligentă a terenului. „Singura noastră resursă limitată este terenul. Folosirea lui inteligentă este esențială”

Unul dintre miturile urbane frecvent vehiculate este acela că „ne ucidem industria” prin schimbarea destinației fostelor platforme industriale. Însă arhitectul-șef al județului Cluj, Claudiu Salanță, unul dintre cei mai apreciați specialiști ai Clujului, explică într-un mod clar și argumentat de ce această percepție este eronată și cum trebuie înțeleasă restructurarea acestor zone.

„În primul și în primul rând trebuie să pornim de la viziune, viziunea de dezvoltare a zonei. Unde le vedem peste X ani? Asta este întrebarea la care echipele pluridisciplinare, împreună cu administrația publică, trebuie să răspundă atunci când elaborează Planul Urbanistic General al localităților”, subliniază Salanță.

La nivelul municipiului Cluj-Napoca, dezvoltarea se axează pe domenii precum învățământul universitar, sectorul medical, economia și turismul cultural. Sectorul industrial nu mai este considerat un pilon de creștere în zonele urbane centrale și pericentrale, iar ponderea sa a scăzut natural. Potrivit arhitectului-șef, acest proces este firesc și face parte dintr-o logică urbanistică și economică.

„Principiul urbanistic al dezvoltării orașului este cel al extinderii de la centru spre periferii. În aceste zone periferice se regăsesc fostele platforme industriale, din care foarte puține mai funcționează comparativ cu acum 35 de ani”, explică Salanță. „Acest lucru s-a întâmplat și datorită creșterii calității vieții oamenilor, care s-au reorientat profesional – mai ales odată cu schimbările de generație – spre sectorul serviciilor. Astfel, industria a ajuns să nu mai găsească forța de muncă necesară pentru a-și putea desfășura activitatea în condiții de rentabilitate economică.”

Etapele transformării industriale la Cluj

Salanță identifică trei mari etape în transformarea industrială a orașului, iar în prezent, susține el, traversăm a patra:
1. Perioada post-1989 – „O perioadă de semihaiducie, a marilor sau multiplelor privatizări, caracterizată printr-o zonă neagră spre gri, deoarece multe lucruri ciudate s-au întâmplat atunci.”
2. Stabilizarea și atragerea investițiilor – „În această etapă au apărut primele inițiative de dezvoltare industrială modernă, cum ar fi parcul industrial Tetarom 1, urmat de Tetarom 2 și 3. Acestea au atras investitori prin oferirea de spații și terenuri viabilizate la prețuri accesibile.”
3. Relocarea industriei spre periferii – „În prezent, este economic rentabil să se mute platformele industriale din Cluj-Napoca în zonele periferice și să se utilizeze terenurile respective în scopuri imobiliare.”

Acest proces nu înseamnă moartea industriei, ci mai degrabă o adaptare la realitățile economice și sociale actuale. „Orașele sunt organisme vii și evoluează, se modifică și se adaptează la necesitățile și cerințele locuitorilor. Industria nu moare decât din rațiuni economice. Faptul că își mută activitatea nu arată decât bunăstare”, afirmă arhitectul-șef.

Un exemplu concret este cel al fabricii Sanex, care își relochează întreaga activitate în Săndulești, demonstrând astfel că industria nu dispare, ci se adaptează și se mută în zone unde poate funcționa mai eficient. La fel, Carbochim s-a relocat de pe platforma sa, devenită între timp o zonă pericentrală a Clujului. Compania este listată la bursă și continuă să producă. Pe vechile amplasamente se vor construi proiecte spectaculoase, gândite pe principiul orașului de 15 minute.

Salanță subliniază că restructurarea platformelor industriale nu este o pierdere, ci o oportunitate de reutilizare a terenurilor, o resursă limitată și prețioasă. „Singura noastră resursă limitată este terenul. Așadar, folosirea lui inteligentă, în funcție de nevoile orașului și ale locuitorilor, este esențială”, explică el.

Transformarea fostelor platforme industriale nu este un semn al declinului economic, ci unul al progresului. Orașele evoluează, iar Cluj-Napoca își redefinește viitorul pe baza realităților economice și sociale ale prezentului.