Reamenajarea Someșului. Șerban Țigănaș: Cele mai bune lucruri sunt noul echilibru între cei care vor folosi acest spațiu și relația cu apa

Autor  admin   în       1 year în urmã     3014 Vizualizări.  

Cunoscutul arhitect Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism din Cluj, fost președinte al Ordinului Arhitecților din România, a analizat proiectul de reamenajare a Someșului. A făcut asta într-o plimbare alături de Ionel Lespuc (Media9.ro), în emisiunea Urbea9. Găsiți toată discuția pe pagina de Facebook Media9.

Analiza a fost complexă, a abordat reamenajarea Someșului din multe puncte de vedere, iar concluziile au fost clar pozitive. Emisiune după emisiune, Țigănaș privește cu ochi critic proiectele și prestația Primăriei, însă aici au fost mai puține lucruri de atacat, în ciuda (sau dacă vreți în contradicția) opiniilor venite din societatea civilă.

„Este extraordinar de bine că acest proiect se face, că Someșul are o gândire unitară, că există o deschidere în sfârșit către lucruri dorite de zeci de ani și foarte necesare. Este la fel de bine faptul că acest proiect are spațiu să se dezvolte, să învețe din propriile greșeli. Este un proiect care are multă reversibilitate, în opinia mea, la anumite lucruri, chiar dacă nu ies bine, poți reveni, pentru că suntem în spațiu liber, pentru că nu sunt construcții masive, ci doar niște alei. Utilizarea și timpul vor putea spune ce e bine și ce e rău, se vor putea face într-o anumită măsură niște corecții. Acestea sunt lucruri bune, însă cel mai bun lucru este un nou echilibru între cei care vor folosi acest spațiu, adică tineri, maturi, vârstnici, cei cu biciclete, cărucioare, mopede, ce vreți voi, oameni care stau și oameni care se mișcă, oameni care se plimbă și oameni care contemplă. Echilibrul acesta cred că este un lucru extrem de bun. Și, nu în ultimul rând, accesul la apă și multitudinea tipurilor de relație cu apa mi se par marile câștiguri ale acestui proiect.

Mai erau și unitatea de gândire și legăturile, longitudinale și transversale, care s-au deschis. Ce nu e bine? Nu e bine când lucrurile sunt întârziate, dar cred că dacă am așteptat câteva zeci de ani să se încumete să abordeze problema Someșului, mai putem aștepta câteva luni. Este, fără îndoială, un proiect care înclină balanța către plusuri și care trebuie văzut critic, fără îndoială, trebuie văzut cu atenție, dar aș zice să nu dăm sentința înainte de a fi gata și înainte de a putea să îl testăm, este o mare eroare”, a spus Șerban Țigănaș.

Trimiterea la întârzierea proiectului are drept cauză faptul că, pe panourile de informare, data de finalizare este 30 aprilie 2023. A fost depășită și mutată undeva în toamnă.

Proiectul a fost gândit de arhitecții spanioli de la Practica, declarați câștigători ai unui concurs de soluții care a avut loc în 2017. Ei au prevăzută în contract și obligația de a urmări desfășurarea lucrărilor, așa că vin din timp în timp la Cluj. O machetă a proiectului a fost prezentată la Bienala de arhitectură de la Veneția, din 2021, a fost plimbată prin mai multe țări, inclusiv în America de Sud, iar peste tot s-a bucurat de succes. Din informațiile noastre, macheta urmează să fie expusă și la Cluj, în toamna acestui an.

Emisiunea are două părți, pe pagina de Facebook Media9. Le puteți vedea mai jos.
Prima parte, Someș1:

Partea a doua, Someș2:

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.