Proiect rezidențial cu mall, mare și verde. Noutate: strada de 160 de metri prin tunel

Un proiect rezidențial de mari dimensiuni a fost dezbătut în comisia de urbanism. Sanex. Vorbim despre un investitor important, Prime Kapital, care are în spate fonduri de investiții internaționale. Ansamblul Sanex este gândit pe fosta platformă industrială cu acest nume.

Miercuri, arhitecții care au realizat planul urbanistic zonal l-au adus în comisia de urbanism. Nu pentru avizare, ci pentru consultare. Deocamdată s-au obținut doar jumătate dintre avizele necesare, însă au vrut să afle părerea specialiștilor și, mai înainte de toate, a arhitectului șef. Proiectanții sunt de la Planwerk, iar în numele lor a vorbit Tiberiu Ciolacu.

Prezentarea a fost lungă și a făcut referire la clădirile de locuințe și cele comerciale, la parcări și circulații, la spații verzi și posibilități de agrement, la dotări de utilitate publică, școală, grădiniță, creșă, alte instituții. Așa cum am mai scris, ansamblul va avea și un mall cu trei niveluri supraterane în partea de sud, însă nu aceasta va fi funcțiunea predominantă, ci cea rezidențială. PUZ-ul a fost dezbătut in extenso și s-au transmis o serie de recomandări pentru momentul când proiectul va veni la avizare.

18

hectare are întregul spațiu e care s-a realizat planul urbanistic zonal. Suplimentar, arhitecții au inclus în masterplan încă aproape cinci hectare, pentru care există niște recomandări. Toată zona se va dezvolta și ideal este să progreseze unitar.

S-a bucurat de multă apreciere faptul că se pe platforma Sanex se păstrează un turn de apă și un furnal vechi, ce urmează să fie consolidate. Acestea vor deveni unele dintre atracțiile cartierului.

Au apărut și câteva idei interesante, cum a fost cea a viceprimarului Dan Tarcea. „Eu aș propune să se construiască clădiri mai înalte. Prefer să meargă mai sus, dar să rămână la sol mai multe spații verzi”, a spus Tarcea. Sunt prevăzute clădiri de 12, 10 etaje, dar și mai scunde. Înălțimea maximă admisă este de 45 de metri.

Proiectanții au prezentat un plan detaliat în ceea ce privește spațiile verzi: 30% din suprafața parcelelor cu funcțiune mixtă vor fi spații verzi pe sol natural.  Pe acoperișul centrului comercial va fi de asemenea o zonă verde cu acces public nelimitat. Pentru agrement sunt propuse o rețea de spații pietonale cu acces public: piață, piațete, scuaruri, locuri de joacă, promenadă de tip shared-space. De altfel, prin noul proiect ar urma să se realizeze o conexiune pietonală și velo între viitorul parc Expo Transilvania și culoarul Someșului.

Pentru a rămâne mai multe spații verzi, una dintre străzile din interiorul parcelei va fi sub formă de tunel. Din această arteră subterană de 160 de metri se vor face accesele în parkingul centrului comercial și în garajele blocurilor.

Activistul Adrian Dohotaru a cerut mai puține locuri de parcare, pentru ca oamenii să acceseze această zonă cu mijloace de transport în comun. Concluzia a fost că da, ideea generală este corectă, dar nu, în acest caz n-ar funcționa, pentru că rezidenții au nevoie să-și țină mașinile undeva, iar clienții mall-ului vor avea nevoie să-și transporte cumpărăturile cu automobilele.

5.860

este numărul locurilor de parcare; majoritatea vor fi în subteran.

Terenul fostei fabrici Sanex este poziționată între străzile Plevnei, Beiușului, Viorelelor și Câmpul Pâinii. Ultima va deveni bulevard, este acel culoar de nord despre care vorbește primarul Emil Boc.

1,5

hectare vor fi transferate în domeniul public pentru lărgirea străzilor, în special a viitorului bulevard Câmpul Pâinii.

Ansamblul Sanex are prevăzută din proiect și o stație de metrou. Potrivit studiului de fezabilitate al proiectului metroului, acolo vine stația Viitorului.

Potrivit documentației, se estimează crearea de peste 9.000 locuri de muncă permanente și susținerea unui număr de 3.000 de locuri de muncă în industria construcțiilor. Noua investiție ar urma să contribuie semnificative la bugetul local, aproximativ 17,5 milioane lei (impozit anual pe clădiri și terenuri), 7 milioane de lei taxe de autorizare și cca 12 milioane de lei cota la bugetul local din impozitul pe salarii calculat la numărul de locuri de muncă nou create.