Poveste de succes. Fabrica din Cluj care funcționează neîncetat de 75 de ani + Cum arată viitorul după retehnologizare

Autor  admin   în       5 luni în urmã     18459 Vizualizări.  

75 de ani de funcționare fără întrerupere este o performanță greu de egalat în industria românească. Și totuși avem la Cluj-Napoca o poveste de anduranță, inspirațională, a fabricii Carbochim, cel mai mare producător de abrazive profesionale din România. Cum s-a transformat în acest timp colosul industrial care funcționa pe o platformă de 14 hectare în zona Piața 1 Mai, dar, mai ales, cum a reușit să se mențină în perioada post-decembristă, de profundă dezindustrializare a țării, și cum s-a reinventat astăzi pentru a rămâne competitivă la nivel internațional? Am discutat aceste teme cu directorul Viorel Popoviciu, care se află în echipa fabricii de peste 43 de ani.

Transformarea radicală a companiei-reper pentru Cluj-Napoca s-a petrecut în ultimii patru ani, după preluarea de către un nou proprietar. Pragmatic și receptiv la tendințele pieței, aceste a acceptat rapid planul de transformare pr care echipa directorului Popoviciu se străduia de ani de zile să îl implementeze fără a avea însă puterea investițională necesară. Noul investitor este grupul Iulius.

Noua locație Carbochim – 2024

„Aș putea scrie o carte despre felul în care a evoluat Carbochim de la înființare, în 1949, până în prezent, mai ales că am avut norocul de a activa în companie peste 4 decenii. În 1952 se deschidea Secția Electrozi și fabrica s-a dezvoltat continuu în anii care au urmat, când au fost adăugate funcțiuni noi. După 1990, fabrica a fost privatizată prin cumpărarea acțiunilor de către management împreună cu angajații, iar între 2002 – 2020 am trecut printr-un prim proces de retehnologizare. Toți acești ani au fost o luptă continuă pentru supraviețuire, de adaptare la noile realități. Decisiv pentru continuitatea activității a fost faptul că avem o producție variată, de la pietre de polizor, discuri de debitat, șmirghel sub formă de discuri lamelare, discuri lamelare frontale, astfel că, pe parcurs, fiecare produs l-a susținut pe celălalt. Între timp am închis secțiile mari consumatoare de energie, adevărate găuri negre, pentru a salva restul companiei. Încet, încet, am ajuns la restrângerea activității cu aproape 70%, fără să întrerupem însă activitatea. Se impunea din nou un proces de retehnologizare, pe care nu am avut însă cum să-l susținem. Salvarea a venit în 2020, odată cu preluarea de către Iulius, relocarea și retehnologizarea, procese prin care am reușit să resetăm activitatea la parametri optimi, cu bune perspective de dezvoltare în continuare”, a spus Viorel Popoviciu.

Momente de referință ale unei istorii zbuciumate

 

Fosta platformă Carbochim – din Piața 1 Mai – aprilie 2024

 

Amintim aici câteva momente de referință din perioada de dezvoltare a Carbochim, pentru cei care doresc să-i înțeleagă mai bine istoria. În 1949 se înființa întreprinderea Electrocarbon Cluj. În 1952 se înființa secţia Electrozi, moment cu care a început experimentarea şi fabricarea pe scară industrială a masei carbonice. În 1953 a început producţia pe scară industrială a electrozilor grafitaţi pentru industria metalurgica, iar în 1957 s-a dat în exploatare o nouă secţie de Corpuri Abrazive. În 1973 s-a înfiinţat secţia nouă de Abrazivi pe Suport, iar în 1979 s-a extins şi s-a retehnologizat secţia de Corpuri Abrazive. În perioada care a urmat acestor dezvoltări, afacerile Carbochim au înflorit, uzina devenind un reper al industriei românești.

Paradigma s-a schimbat după decembrie 1989, când a fost necesară reducerea treptată a activității din mai multe cauze: restrângerea pieței de desfacere, închiderea secțiilor devenite nerentabile prin prisma consumului de energie, incapacitatea de a face investițiile necesare pentru a rezolva problema poluării.

 

Fosta platformă Carbochim – din Piața 1 Mai – aprilie 2024

 

Pariu pe energie regenerabilă

De la un colos energofag și intens poluant, care nu mai putea funcționa în mijlocul orașului, Carbochim a ajuns astăzi la o structură suplă, optimizată, cu o echipă de 160 de angajați și o producție destinată atât României, cât și exportului. În plus, fabrica își acoperă astăzi parte din necesarul de energie din surse regenerabile, fiind printre primele fabrici clujene, dacă nu chiar singura, care au instalat panouri fotovoltaice pentru diminuarea consumului și costurilor, dar și pentru a implementa noi parametri de sustenabilitate.

Pe clădirea din Bulevardul Muncii, în care activează acum Carbochim, au fost instalate aproximativ 920 de panouri, cu o producție anuală estimată de 448 MWh, care ar urma să genereze o economie de energie de aproximativ 18% și vor elimina din circuit 230.000 kg de CO2 în fiecare an.

De ce a fost necesară relocarea și ce investiție a presupus aceasta?

Principala problemă ținea de faptul că spațiile din vechea locație erau supradimensionate, neadecvate noilor fluxuri de producție, determinând costuri ridicate de întreținere și exploatare. Platforma Carbochim era imensă, iar în afara costurilor de producție erau multe alte costuri auxiliare generate de suprafața inactivă, care reprezenta peste 70%. În plus, se impunea o nouă locație care să răspundă nevoii de schimbare a fluxului tehnologic, imposibil de realizat pe platforma veche.

Fosta platformă Carbochim – din Piața 1 Mai – aprilie 2024

„În noua locație, avem spații corespunzătoare noilor modernizări, care generează costuri mai mici, inclusiv reducerea considerabilă a consumului de energie, pentru că noile utilaje sunt mult mai eficiente și performante. Am achiziționat utilaje noi, precum instalații de dozare automată a granulelor abrazive, o presă de 300 tone pentru corpurile abrazive, care a înlocuit patru prese vechi de 50 de ani, și etuve de policondensare, care sunt cuptoare electrice pentru uscarea și arderea corpurilor abrazive cu liant organic, complet automatizate și cu un consum mai redus de energie electrică cu peste 30%. Practic, cu un singur utilaj nou înlocuim patru vechi, fiind superior și la nivel de performanță și costuri de operare. Investițiile realizate în această perioada în echipamente noi de ardere a corpurilor abrazive au dus la reducerea consumului de energie cu 40%. Beneficiile sunt mai mari de atât, pentru că sunt condiții de muncă superioare, oamenii având un mediu de lucru mai bun și care necesită un efort fizic mai redus”, a explicat directorul Viorel Popoviciu.

Relocarea și retehnologizarea au presupus un buget de 5 milioane de euro, iar procesul de modernizare va continua prin noi investiții pe care managementul le estimează la 2-3 milioane de euro, investitii care vor continua să optimizeze diferite paliere ale producției.

Noua locație Carbochim – iunie 2024

Premisele de dezvoltare sunt foarte bune, dat fiind faptul că în actuala formulă, Carbochim evoluează cu aceeași echipă, oameni cu experiență și vechime, care acum au condiții de lucru moderne și echipamente performante. În aceste condiții, strategia de business a Carbochim vizează dezvoltarea piețelor existente, dar și cucerirea de noi teritorii, de nișă, specifice industriilor auto, rulmenți, metalurgie, navale, cu o țintă de creștere a profitului cu 50%.

Carbochim SA produce corpuri abrazive cu liant ceramic, bachelitic, magnezitic și elastic, discuri abrazive de debitare și debavurare, dar și abrazivi pe suport de hârtie, pânză, și nețesut, utilizate atât în industria prelucrătoare și construcții, cât și cu uz general și retail.

Sistemul de distribuție acoperă toate zonele geografice ale țării, dar producătorul are legături comerciale externe cu țări precum Cehia, Polonia, Ungaria, Elveția, Belgia, Germania, Italia, Marea Britanie, Canada.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.