Petiție pentru TUNELURI pe centura metropolitană

Autor  Ionel Lespuc   în       3 years în urmã     2670 Vizualizări.  

Pe platforma Declic a apărut petiția NU distrugeți natura cu centura, inițiată de inginerul Mihai Cuibus. Petiția este susținută public de:

  • Asociația „Societate Organizată Sustenabil”
  • Clubul de Cicloturism „Napoca”
  • Umbrela Verde
  • Asociația „Natura Transilvaniei”
  • Inițiativa „Salvați Parcul Colina”

“Societatea civilă clujeană dorește să lanseze un mesaj de conștientizare la nivelul opiniei publice cu privire la distrugerile care ar urma să aibă loc în pădurile Hoia-Baciu și Făget, lipite de orașul Cluj-Napoca, dacă proiectul viitoarei șosele de centură TransRegio TR 35 rămâne în stadiul actual. Dorim să precizăm din start că nu ne opunem ideii de centură în sine, știm și înțelegem că este nevoie de ea, dar felul în care autoritățile intenționează să implementeze proiectul lasă de dorit în ceea ce privește conservarea biodiversității. Considerăm că există soluții mai bune, chiar dacă mai scumpe”, arată Cuibus.

1.199

de semnături avea petiția miercuri, la ora 11.00.

Autoritățile doresc traversarea de suprafață a pădurilor Hoia-Baciu și Făget, cu două tuneluri în Făget, pe porțiuni foarte scurte. Petiționarii cer tuneluri mai multe și mai lungi, chiar dacă acestea ar urma să crească prețul final.

“Studiile de prefezabilitate și analizele economice preliminare trebuiau să analizeze diverse variante, inclusiv cele cu tuneluri multe și / sau lungi, nu să ignore din start asemenea variante, previzibil scumpe dar cu impact de mediu mult mai redus decât șosea la suprafață (prin păduri și pajiști) care fragmentează habitatele și peisajul. Asta ca să nu mai spunem că se creează condițiile ideale pentru dezvoltarea imobiliară în jurul acestor șosele, în viitorul apropiat, ocazie cu care se va distruge / fragmenta și mai mult pădurea”, spune ințiatorul petiției.

Soluția unui tunel pe traseul legăturii Baciu – TR 35 a fost susținută, în decembrie, la o dezbatere publică, și de arhitectul Alice Oprică, respectiv chiar de arhitectul șef al județui, Claudiu Salanță.

Prin soluțiile propuse, activiștii de mediu consideră că se fac reduceri de costuri pe termen lung:

  • un echivalent monetar al reducerii impactului asupra naturii (și deci o mai mică diminuare a serviciilor ecosistemice oferite de natura afectată de proiect)
  • un echivalent monetar al reducerii poluării fonice și cu noxe
  • un echivalent monetar al reducerii impactului negativ asupra activităților recreative, turistice și sportive
  • un impact monetar asupra valorii de piață a locuințelor existente deja în apropierea traseului centurii față de varianta în care centura ar rămâne la suprafață și ar trece pe aproape de acele imobil

O altă petiție referitoare la centură solicită suprapunerea traseului peste strada Bucium și salvarea parcului Colina. Aici.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.