O celebritate din Olanda a intrat online în comisia de urbanism. “Valorile Clujului sunt și ale noastre”
Îl cheamă Arjen Dingste și este Director și Senior Architect la UNStudio, un birou de arhitectură celebru, cu proiecte pe mai multe continente. Dingste a intrat astăzi online în ședința comisiei tehnice de urbanism a Primăriei și a vorbit despre proiectul Iulius Carbochim – știți, ansamblul mixt cu mall, locuințe, birouri și spații culturale propus pe platforma industrială de lângă calea ferată. I s-au oferit opt minute, a utilizat doar șapte.
“Valorile Clujului sunt și ale noastre”, a spus Dingste, referindu-se la obiectivul orașului de a-și extinde spațiile verzi. Proiectul de pe platforma Carbochim are o suprafață verde generoasă, pe sol natural, dar și deasupra parcajului subteran. Dingste a mai explicat că sunt 600 de arbori deja sosiți la Cluj, aflați într-o pepinieră, pentru aclimatizare, o întreagă pădure care urmează să fie plantată pe malul Someșului.
UNStudio este un birou de arhitectură olandez, angajat să realizeze proiectul Iulius Carbochim. La Cluj, olandezii colaborează cu Trans Form, firma arhitectului Vlad Negru. Compania olandeză a proiectat Muzeul Mercedes-Benz, de la Stuttgart, ansamblul Raffles City, din Hangzhou, și Shenzen Opera, China, „frații” zgârie nori STH BNK by Beulah, din Australia, Teatrul liric din Hong Kong, The Scotts Tower din Singapore, Wasl Tower, din Dubai, EAU, și mult alte clădiri sau ansambluri. Iată câteva fotografii spectaculoase cu edificiile închipuite de UNStudio.
Iarba verde și patrimoniul industrial
Proiectul de la Cluj a întâmpinat rezistență din partea unor reprezentanți ai societății civile. Principalele puncte contestate se refereau la spațiul verde prea îngust, de pe malul Someșului, și la faptul că nu se fructifică la maximum patrimoniul industrial.
13
hectare este suprafața pe care se va realiza proiectul Iulius Carbochim.
Răspunsurile au venit de la Trans Form – s-au implicat în dezbatere Oana Oejdean și Vlad Negru. Ei au arătat că există o suprafață verde generoasă, atât pe sol natural, cât și deasupra parcajului. Spațiul natural de pe malul Someșului are lățimi cuprinse între 25 și 64 de metri, iar cel prevăzut deasupra parkingului nu va fi doar un strat superficial cu gazon, ci unul cu 1,50 – 1,80 metri adâncime, ceea ce înseamnă că se pot planta copaci.
Adriana Măgherușan a venit la ședință să prezinte punctul de vedere al unor arhitecți seniori, Anamaria Zahariade, Nicolae Lascu, Dana Vais, care au semnat o scrisoare prin care apără patrimoniul industrial de la Carbochim. Doar că autorii PUZ-ului au avut temele făcute: fiecare clădire a fost evaluată și a rezultat că numai două merită să fie menținute; acestea fac parte din proiect. Există deja un aviz în sensul acesta de la Comisia zonală de monumente istorice. Inițial, s-a dorit păstrarea a două coșuri de fum, care între timp au fost eliminate de pe planșe: “După analize ne-am dat seama că este un miracol că mai stau în picioare”, a spus Vlad Negru.
Fiți atenți: mai des, mai înalt
Doi dintre arhitecții din comisia tehnică au reușit să îl șocheze pe viceprimarul Dan Tarcea, care a condus dezbaterea despre Iulius Carbochim. Claudiu Salanță, arhitectul șef al județului, și Sorin Scripcariu, un specialist cu multă experiență, au cerut ca imobilele care se construiesc să fie mai înalte.
152
de apartamente se estimează că va avea blocul de locuințe din cadrul ansamblul mixt Iulius Carbochim.
Salanță a explicat că, peste tot în lumea civilizată, lângă culoarele de mobilitate se creează densitate, pentru o utlizare mai eficientă a resurselor. Iar Iulius Carbochim se află lângă calea ferată, la doi pași de gară. Arhitectul șef al județului a mai observat că, după 1989, densitatea la Cluj este în scădere.
19
etaje ar urma să aibă clădirea de locuințe de pe platforma Iulius Carbochim; un al doilea imobil, de birouri, a fost gândit cu 11 etaje.
Opinia sa nici nu a fost băgată în seamă de viceprimar, obișnuit, dimpotrivă, să reducă orice proiect îi cade în mână. Dar a venit și “șocul 2”, Sorin Scripcariu, care a spus că, dacă s-ar construi mai înalt, ar rămâne mai mult loc pentru spații verzi la sol.