Mizerie în apa din care beau clujenii. Scandal pe Facebook: “Nesimțiților” vs “Insectă”

Beți apă de la robinet? Știți ce beți? Apa din care beau apă clujenii vine din lacul Tarnița, după o investiție prin programul ISPA derulată de Compania de apă Someș. Numai că Tarnița este – ca nicăieri în lume! – un lac navigabil. Și în care unii își aruncă dejecțiile.

“Nesimțiților, distrugeți Tarnița! E plin de pontoane cu motor, skyjeturi și bărci, mai nou și hidroavioane, care poluează lacul Tarnița, apa de unde bem. Gardurile ilegale blochează accesul la apă. Fac o sesizare privind amendarea tuturor nesimțiților care au pus gard la apă, fără autorizație, la sub 15 metri de apă, ceea ce legea interzice. Fac o lege care interzice ambarcațiunile motorizate în lacul Tarnița. Am fost și azi, ne-am întors mai repede din cauza zgomotului și ceea ce părea a fi mizerie în lac. Sper să am susținerea tuturor parlamentarilor clujeni ca să redăm Tarnița clujenilor, nu ghiolbanilor care împuțesc lacul”, a scris duminică pe Facebook deputatul și activistul ecologist Adrian Dohotaru.

Deputatului i-a răspuns un proprietar de teren de pe malul Tarniței, care are contul de Facebook pe numele Abdul Rahim (foto). “Am pus gard cu autorizație de construcție pe terenul MEU pentru ăștia ca tine care vin ocazional pe Tarnița și lasă tot felul de gunoaie pe marginea lacului și în lac. Și tu, și oricine pot sa pună gard pe proprietatea lui. Ar fi culmea să calci pe proprietatea mea, mă insectă ce ești! Scările acelea sunt făcute de mine pe terenul meu și o fost accesul permis până acum vreo lună! Dar cum sunteți nesimțiți și ați lăsat gunoaie pe plajă, amenajată de mine, am închis accesul. Repet, PE TERENUL MEU!!!!”.

Partenera individului pretinde că este membru PNL și nu se lasă mai prejos: “Dar tu de ce ai gard la curte și nu pot trece și eu la tine pe gazon sa fac un grătar? Probabil pentru că nu ai o proprietate, pentru că ești un pierde-vară și trăiești dolce far niente!”, scrie Rocsana Contraș, care, culmea!, a lucrat la un moment dat chiar la Compania de apă Someș.

În discuție a intrat și arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță, care a arătat cine are dreptate: “Legea apelor (nr. 107/1996, actualizată) spune la Art. 3 alin. (3^1): Pentru lacurile de acumulare permanente a căror execuţie a fost finanţată din fonduri alocate de la bugetul de stat, suprafeţele din lac aflate sub cota coronamentului barajului fac parte din domeniul public al statului şi se includ în categoria terenurilor acoperite de apă, asimilându-se cu noţiunea de albie minoră. Cota coronamentului lacului Tarnița este 525 metri, cote absolute, ceea ce înseamnă că sub această cota nu pot fi, legal, proprietăți private”.

Autoritățile statului, cum ar fi Garda de mediu, sunt slabe și incapabile să instaureze legea. Nu este pentru prima dată. Și asta pentru că în zonă au terenuri nu doar indivizi cu trei clase, ci și oameni de afaceri cu influență în zona politică.

În 2015, jurnalistul clujean Sorin Grecu a semnalat că în lacul Tarnița sunt eliminate dejecții de la cabanele din zonă. El a sesizat atunci Agenția pentru protecția mediului și Garda de mediu. De asemenea, a vorbit cu Compania de apă Someș, de teamă ca apa pe care o beau clujenii să nu fie impură. “Monitorizăm calitatea apei brute înainte de intrarea în staţia de tratare Gilău prin analize de laborator şi evident la staţia de tratare Gilău, după potabilizare, analizele se efectuează din oră în oră, 24 cu 7. În ceea ce priveşte calitatea apei, ne încadrăm perfect dintotdeauna în parametri stipulaţi de Legea Calităţii Apei, care este aliniată la normele europene. Ne înscriem chiar şi în această perioadă cu o marjă mare, niciun parametru nu se apropie de limita minimă sau maximă, la niciun element. Acesta a fost şi unul dintre motivele pentru care am selectat Tarniţa, este un lac de munte, cu fund stâncos şi un volum imens de apă. Asta nu înseamnă că cei care elimină dejecţii trebuie să o facă în continuare”, explica atunci Lucian Croitoru, purtătorul de cuvânt al Companiei de apă Someş.