Mix în Sopor: exproprieri și asociere între proprietari. Va fi cel mai mare succes sau cel mai zgomotos eșec?

Va fi cel mai de succes cartier din România sau cel mai zgomotos eșec? Clujul va avea un cartier de 250 de hectare în zona Sopor, proiectat după toate regulile artei urbanismului, în urma unui concurs de soluții. Dar problema cea mai spinoasă nu e de arhitectură, ci de natură juridică.

Terenurile sunt deținute în proporție covârșitoare de persoane private. Iar dacă unele sunt încântate de proiect, altele se opun mai mult sau mai puțin vehement. Se vor înțelege vecinii prinși în asocieri? Hmmm. Vor apărea procese? Tot ce este posibil. Împăciuitorul Emil Boc va trebui să se implice în negocieri cu cea mai bună versiune a sa.

900

de persoane dețin terenuri în zona Sopor. Cifra este aproximativă. Primăria deține doar drumul; cu toate acestea, îi obligă pe proprietari să construiască după planul prestabilit.

Arhitecții care au câștigat concursul de soluții și reprezentanții Primăriei au avut șase ședințe online cu proprietarii, împărțiți pe zone. “A existat un interes foarte mare, cam o treime dintre proprietari au participat la discuții”, a spus Vlad Sebastian Rusu, liderul echipei de proiectanți.

Inițial, varianta de lucru a fost ca toți proprietarii să se unească într-o asociație, iar în urma valorificării construcțiilor, să încaseze banii care li se cuvin, calculați după un algoritm. Dar 900 de oameni ar putea genera haos într-o asociație.

Până la urmă, propunerea a fost ca proprietarii terenurilor unde vor fi amenajate drumuri și parcuri sau se vor construi dotări de utilitate publică (școli, grădinițe, primării de cartier) să fie expropriați de Primărie. Ideea asocierii rămâne, dar pe cvartale. Astfel, nu va fi o singură asociație de proprietari, ci cel puțin șase.

“Sigur că au existat persoane nemulțumite, mai ales cele pe ale căror terenuri nu se construiesc imobile, și este de înțeles. Oamenii au cerut să facă parte și ei din asocieri, însă decizia finală este a Primăriei. Momentan, aceasta a fost soluția propusă”, a subliniat Vlad Sebastian Rusu.

Au fost și proprietari nemulțumiți de regimul de înălțime, dar o modificare a soluției câștigătoare nu s-a luat în calcul.

Proiectanții au împărțit cartierul în șase subzone. Vor fi șase unități școlare, câte una pentru fiecare subzonă. Au fost propuse spații comerciale, de alimentație publică, dar și culturale.

Viitorul cartier ar urma să fie străbătut de două artere generoase ca dimensiuni: inelul sudic, pe direcția Someșeni – Borhanci, un adevărat bulevard, și Calea Soporului, a cărui traseu este prevăzut în actualul plan urbanistic general.

Sistemul de transport în comun va fi compus din două elemente majore: autobuzele Companiei de Transport Public (CTP) și viitorul tren metropolitan, care va folosi calea ferată existentă. Arhitecții au prevăzut o gară care ar urma să deservească întregul cartier.

7

stații de transport public rutier ar urma să fie amenajate în cartierul Sopor.