Metroul din Cluj: analiza care arată cum Primăria se preface că „pacientul e viu”

Autor  Ionel Lespuc   în       1 lunã în urmã  

Proiectul metroului din Cluj-Napoca a fost prezentat permanent de Emil Boc ca una dintre cele mai mari realizări ale orașului. În 2024, s-a pus în scenă un eveniment cu încărcătură electorală: primarul, alături de Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu, a pus lopata în pământ pentru a arăta că investiția demarează, are sprijin politic și bani europeni prin PNRR.

Un an mai târziu, analiza publicată de gandul.info arată cum proiectul a pierdut singura finanțare sigură, cea de 300 de milioane de euro din PNRR, și s-a transformat într-o farsă electorală. Motivul oficial: vicii de procedură la achizițiile publice, confirmate de ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, și de ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban. Restul banilor – aproape 2 miliarde de euro – rămân deocamdată fără sursă clară.

Deși realitatea este cunoscută de toată lumea, Primăria Cluj-Napoca păstrează un ton optimist. Emil Boc vorbește despre un contract de finanțare semnat până în 2031 și despre „surse care se adaptează pe parcurs”. În fapt, lucrările se desfășoară doar pe baza unui avans de 232 de milioane de euro plătit constructorului Gülermak.

Asociația Pro Infrastructura, citată de gandul.info, acuză că edilul „vinde gogoși clujenilor” și amintește că nu există nici măcar o cerere de finanțare depusă pe noile programe europene. La rândul lor, miniștrii invocă alternative vagi: obligațiuni verzi, programe viitoare de transport sau negocieri cu Bruxelles-ul.

Concluzia analizei este simplă: proiectul care trebuia să fie exemplu de absorbție europeană a ajuns să depindă de promisiuni și surse incerte. „Pacientul e viu”, par să spună autoritățile, dar metroul de la Cluj a cam decedat, iar noi riscăm să rămânem doar cu șantierul deschis și cu nota de plată pe umerii contribuabililor.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.