Metroul Clujului bate pasul pe loc. Bolojan nu l-a inclus în programul de guvernare

Într-o postare recentă pe rețelele sociale, activistul civic clujean Szakáts István trage un semnal de alarmă dur privind stadiul proiectului metroului din Cluj-Napoca. Dincolo de registrul stilistic personal, în care recurge la metafore și ironie, mesajul său scoate în evidență o problemă reală și verificabilă: lucrările la metrou sunt întârziate, iar proiectul se confruntă cu o lipsă de transparență și cu un deficit tot mai vizibil de credibilitate.

Trei ani de la semnarea contractului, fără un metru de tunel

Contractul pentru proiectarea și execuția metroului a fost semnat în 2022 cu asocierea Gülermak – Alstom – Arcada. Încă de la început, administrația locală a lansat termene ambițioase: primele șapte stații urmau să fie funcționale în 2026. În 2025, însă, nu s-a săpat niciun metru de tunel, iar proiectarea – care trebuia finalizată în primele șase luni de la semnarea contractului – nu este gata nici astăzi. Primarul Emil Boc a spus că se lucrează la proiectare pentru toate stațiile incluse în această etapă a lucrărilor, însă deocamdată nimeni nu a văzut vreun proiect.

Metroul nu este în programul de guvernare al cabinetului Bolojan

Deocamdată, nu există o garanție clară nici în ceea ce privește sursele de finanțare pentru întreaga lucrare. Costurile estimate se ridică la peste 2 miliarde de euro, iar contribuția guvernamentală și angajamentele din bugetul local nu sunt transparente. Guvernul nu a inclus proiectul în actualul program de guvernare, ceea ce ridică semne de întrebare privind finanțarea.

Administrația locală continuă să transmită mesaje pozitive. Primarul Emil Boc afirmă în mod constant că lucrările sunt în desfășurare și că proiectul este „în grafic”. Însă nu există informări publice periodice privind evoluția proiectului – nici în ceea ce privește avizele, nici privind organizarea de șantier sau etapele de execuție.

Ceea ce Szakáts István evidențiază, într-un registru metaforic, este ruptura tot mai mare între discursul oficial și percepția publică. Metroul nu mai este perceput ca un proiect de mobilitate, ci ca o promisiune politică abandonată sau transformată în obiect de propagandă.