Mesaj către administrația clujeană, în Urbea9: „Vrem centuri în timpul vieții noastre”

Clujul s-a oprit din construit centuri după ce abia se apucase. Există o legătură de sud-est, Vâlcele – Apahida, care e veche deja; de la inaugurarea ei nu s-a mai întâmplat nimic, sunt vreo 11 ani de când câțiva membri ai comisiei de transporturi din Parlamentul European au venit și au văzut că avem nevoie de alte centuri, dar suntem blocați. Europa s-a oferit să ne ajute, dar ne-am blocat în țărișoara noastră. Primăria a eșuat cu două licitații și a pierdut vreo doi ani cu acest proiect esențial.

În emisiunea Urbea9, produsă de Media9, Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism, a avut un mesaj foarte direct către administrația locală: „Vrem centuri ÎN TIMPUL VIEȚII NOASTRE”.

„Centurile sunt acele piese de infrastructură care sunt astfel concepute încât viteza de deplasare să fie relativ constantă. Deci fără aceste opriri care sufocă traficul. Evident că sunt și acolo bretele, o centură nu funcționează fără încărcare și descărcare. Evident că sunt o soluție pe care toată lumea a remarcat-o. Au trecut douăzeci și ceva de ani de la primele studii de fezabilitate”, a afirmat Țigănaș.

Pe de altă parte, fostul președinte al Ordinului Arhitecților din România a precizat că soluția unui pasaj subteran în Mărăști nu ar ajuta traficul. Acolo primarul a lansat subiectul și a cerut sprijinul unei echipe de urbaniști. Iar aceștia au studiat zona și au considerat că pasajul nu merită făcut. Șerban Țigănaș s-a declarat de acord și a comparat cu pasajele din Oradea. De altfel, mulți critică soluția aleasă la Oradea.

„Un pasaj este evident alocat autovehiculelor și fluidizează traficul într-un anumit loc. Or, această fluidizare a traficului, dacă s-ar realiza aici, s-ar întâmpla două lucruri. O dată ambuteiajul s-ar muta la următoarea intersecție, asta e clar – pentru că dacă nu asiguri aceeași fluență pe tot parcursul, acolo unde se pierde o bandă sau strada este semaforizată mai dificil și nu există aceeași fluență, se blochează tot. Ambuteiaj. Ce înseamnă asta? Ca într-o sticlă, en bouteille, adică se adună tot ca la gâtul sticlei. Un al doilea mare dezavantaj al unui pasaj subteran sunt lucrările de artă, adică rampele, zidurile de sprijin, care sunt neprietenoase cu pietonii. Deci, trebuie să creezi un sistem care ocupă o suprafață imensă de intrări și ieșiri. Apropo, am fost la Oradea în pasaj. Traficul auto se rezolvă într-un anumit fel în orele de vârf, dar și acolo se mută ambuteiajele la intersecțiile următoare. Ce pot să vă spun este că pe deasupra, ca pieton, ești terminat. Ai un câmp de tranșee în fața ta și mai ales în proximitatea unor obiective cum e un podul peste Criș, Cetatea, câteva biserici, niște promenade. Dar în Oradea nu e chiar atât de rău, pentru că în proximitatea acestui sistem de pasaje se dezvoltă malul Crișului și centrul vechi, care oferă destul de multe lucruri pietonilor”, a spus cunoscutul arhitect.

Vedeți mai jos emisiunea:

DECLARAȚIE

„Pasajul (din Mărăști n.r.) ar fi o bătaie de cap extrem de costisitoare, un timp pierdut. Nu știu ce se va întâmpla cu traficul între timp, până scormonesc constructorii pe aici. Și la sfârșit, va fi o problemă mutată câțiva kilometri mai încolo sau poate chiar numai câteva sute de metri”.

Șerban Țigănaș, decanul Facultății de Arhitectură și Urbanism