Locuitorii din Valea Fânațelor în locuințe sociale? “Pervers și absurd”

Autor  Ionel Lespuc   în       3 years în urmã     2076 Vizualizări.  

Profesorul universitar Eniko Vincze este cunoscută în zona civică drept partenera clujenilor fără locuințe. ONG-ul Căși sociale acum este într-o permanentă luptă cu Primăria, din dorința de a le obține persoanelor marginalizate condiții decente de locuire. Media9 i-a propus o scurtă discuție pe tema locuirii, după ce, săptămâna trecută, primarul Emil Boc a spus că proprietarii de case neautorizate din extravilanul Clujului ar putea primi locuințe sociale.

“Mi-a atras atenția declarația primarului cu privire la evaluarea situației din Valea Fânațelor, unde menționa că va căuta soluții pentru familiile care locuiesc în acele case neautorizate. Soluția pe care a propus-o era locuințe sociale. M-a mirat acest lucru, întrucât știm bine că există un fond foarte redus de locuințe sociale, inclusiv din vechiul fond locativ de stat. Sunt circa 400 de solicitanți anual, oameni cu condiții modeste, și este ciudat să promiți ce nu ai. Primăria nu are nici măcar un plan pentru creșterea fondului de locuințe sociale”, a afirmat Eniko Vincze (foto).

Profesorul universitar spune că se teme ca în mintea primarului să nu se fi realizat niște conexiuni greșite, care să facă loc unor abuzuri. “M-a uimit legătură aceasta pe care a făcut-o între case fără acte și locuințe sociale. M-am întrebat dacă în mintea lui a făcut o conexiune cu anumite măsuri din legea urbanismului, mai precis cu o serie de modificări privind așezările informale aduse în 2019. Eu sper că domnia sa nu echivalează situația acestor case neautorizate cu cea a așezărilor informale (legea cere analizarea situației și apoi intrarea așezărilor în legalitate sau demolarea lor, cu acordarea de locuințe sociale la schimb). Dacă numește casele neautorizate “așezări informale” și le demolează, oamenii aceștia mai înstăriți, care locuiesc acolo, s-ar lupta pentru locuințe sociale cu persoanele cu venituri mici. Ar fi culmea să le dea înstăriților locuințe sociale. Pervers și absurd”, a subliniat reprezentanta ONG-ului Căși sociale acum.

În 2020, la Cluj existau 1.400 de locuințe de stat, dar 751 erau din vechiul fond, care încă se mai pot cumpăra de locatari. Singurul proiect de locuințe sociale al Clujului este blocul de pe strada Ghimeșului, un proiect pornit în 2012 și încă neterminat; acesta va avea 12 apartamente sociale. Pe strada Sighișoarei există un plan din 2008 care nici până astăzi nu a mișcat din loc vreun buldozer.

În acest timp, pe zona fostului Oser sunt locuințe sociale în care își duc liniștiți traiul angajați ai Primăriei, unii dintre ei cu salarii lunare de 8-9.000 de lei. “Este strigător la cer”, s-a plâns Vincze.

Căși sociale acum a câștigat recent un proces cu Primăria, pe tema criteriilor de acordare a locuințelor sociale, iar municipalitatea a scos unele și a introdus altele care îi discriminează pe sărmanii Clujului. Și, oricum, momentan e fără miză, întrucât Emil Boc nu are în ofertă construirea de locuințe pentru cei mai săraci dintre clujeni.

About  

Sunt Ionel Lespuc, jurnalist. Alături de mine, am invitat și continuu să invit să scrie oameni cunoscuți ai Clujului. Uite câteva nume: Kai Brand Jacobsen, norvegiano-canadianul care merge de la Cluj în misiuni de pace, peste tot în lume; Cristi Danileț, judecătorul rebel despre care sunt sigur că ai auzit; Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisei de Sănătate din Camera Deputaților, mereu în luptă cu neregulile din spitale; Dan Clinci, arhitect, omul din spatele concursurilor de soluții care remodelează Clujul; Mihnea Stoica, analist politic, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării; Mihai Șerban, om de afaceri de succes și maestru de arte marțiale.