Separatiști europeni susțin autonomia regională la Cluj-Napoca: „Un drept democratic, nu o amenințare”

Radicalii maghiari și alți separatiști din Europa au repus pe tapet, la Cluj, revendicările autonomiste.

A devenit o tradiție ca după Ziua Libertății Secuiești din 10 martie de la Târgu Mureș, Consiliul Național Secuiesc și Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania să organizeze si la Cluj-Napoca o conferință, la care să aducă diverși omologi din Europa și să critice România, pentru (pretinsa) neacordare de drepturi minorităților.
În 11.03.2025, la Casa Libertății Religioase, Izsak Balazs (președintele CNS), Laszlo Tokes (președintele CNMT), alături de reprezentanți din Catalonia, Țara Bascilor și Silezia au discutat despre statutul minoritățiilor în Europa în general și cel al maghiarilor din România în special.
Izsak Balazs si Tokes Laszlo au clamat absența drepturilor și libertăților pentru maghiari, desi au fost liberi să organizeze conferința, liberi să vorbească în limba maghiară, liberi să sărbătorească Ziua Libertății Secuiești și peste câteva zile, cea a Maghiarilor de Pretutindeni (când vor fi liberi să împânzească Transilvania cu culorile steagului Ungariei), liberi să studieze, să profeseze și să se roage în limba maternă, liberi să se asocieze pe criteriu etnic, liberi să organizeze festivaluri în centrul orașelor românești, liberi să participe la guvernare și la procesul legislativ, liberi să fie și cetățeni ai Ungariei, liberi să îi primească pe oficialii de la Budapesta în Transilvania ca la ei acasă. Si, pe deasupra, sunt și susținuți financiar de statul român ca să poată face toate acestea.

Reprezentanții maghiari sunt în continuare nemulțumiți și insistă pe aceeași placă a autonomiei așa-zisului ținut secuiesc, deși ei înșiși au recunoscut că nu se mai bucura de aceeași aderență la proiecțiile separatiste.

Izsak Balazs a punctat ca în 2025 numărul participanților la evenimente a fost mai redus decât în anii precedenți. Președintele CNS este însă hotărât să facă din Târgu Mureș un centru al identității regionale și să dezvolte o rețea internațională a separatistilor.

Izsák Balázs: “Este foarte important că, după 4 martie, în Târgu Mureș, am avut ocazia să ne întâlnim cu reprezentanți ai unor regiuni europene care, la fel, sunt interesate în promovarea identității regionale. Am marcat un loc pe harta Europei, Târgu Mureș, care devine un centru al identității regionale, alături de Barcelona și Bilbao. Sper ca această relație să se dezvolte și mai mult.”

Ignorând Constituția țării în care trăiește și care spune ca România este un stat național unitar și indivizibil, Tőkés László a afirmat ca “Autonomia este un drept, nu o revendicare ilegitimă” și a criticat lipsa de recunoaștere a drepturilor colective ale maghiarilor din Transilvania și atitudinea autorităților române față de simbolurile regionale.

“Deși hotărârea de la Alba Iulia din 1918 a promis libertate națională minorităților, inclusiv ungurilor din Transilvania, această promisiune nu s-a îndeplinit nici după 104-105 ani. Revendicările noastre pentru autonomie sunt considerate de autorități ilegitime”.
El a denunțat refuzul de a recunoaște oficial denumirea „Ținutul Secuiesc” și a calificat această atitudine drept o negare a realității istorice și culturale.

Însă daca privim în ansamblu statutul de azi al minorității maghiare din România, este foarte clar ca persoana care neagă realitatea este chiar Tokes Laszlo.

Ignorând ca ne aflăm în partea lumii care este cea mai deschisă față de drepturile minorităților, față de migranți și față de grupurile marginale, reprezentantul Congresului Național Catalan, Toni Strubell, a susținut că Uniunea Europeană ignoră drepturile regiunilor naționale: “Regiunile naționale ale Europei nu sunt suficient de bine reprezentate în Uniunea Europeană astăzi, ba chiar din ce în ce mai puțin. Națiunile fără stat și minoritățile trebuie respectate. Suntem ferm în favoarea autonomiei comunităților secuiești din România.”

Senatorul basc Luke Uribe-Etxebarria a subliniat că drepturile minorităților sunt parte esențială a democrației europene și a încercat să mascheze caracterul neconstituțional al pretențiilor de autonomie pe criteriu etnic prin echivalarea lor cu o descentralizare administrativa: “Instituțiile autonome aduc decizii mai aproape de cetățeni și asigură o guvernare mai eficientă.”

Președintele Mișcării pentru Autonomia Sileziei, Jerzy Gorzelik, a reafirmat sprijinul pentru comunitatea secuiască: “În cazul comunității secuiești, autonomia ar fi cel mai eficient mijloc de a-și păstra identitatea.”
Spectrul pierderii identității naționale dacă nu obțin autonomia așa-zisului ținut secuiesc este invocat public de reprezentații maghiari de peste 30 ani. Realitatea a demonstrat insa ca maghiarii nu sunt forțați să renunțe la identitatea națională și în România au toate condițiile ca să și-o conserve.