Media9 a propus dezbaterii publice, în urmă cu o lună, un subiect extrem de sensibil pentru Cluj: felul în care tratăm spațiile verzi din cartiere.

Cunoscutul arhitect Șerban Țigănaș spune așa: „Problema sutelor de hectare de spații dintre blocuri, doar în orașul nostru, este importantă pentru câteva zeci de mii de oameni, multe, și nu este abordată proporțional cu această importanță. Ar fi necesară o echipă multidisciplinară de cercetare, proiectare, consultare, finanțare și implementare și o monitorizare atentă a rezultatelor, pentru a corecta, interveni sau amplifica anumite soluții care își dovedesc succesul, sau dimpotrivă”.

Ei bine, subiectul spațiilor verzi dintre blocuri a ajuns, miercuri, în Consiliul Local, fiind preluată de USR PLUS. Și Emil Boc a exprimat un punct de vedere. „Nu călcați iarba” este o expresie din secolul trecut. Clujeanul trebuie să aibă acces la iarbă.

Spațiile verzi dintre blocuri „nu călcați iarba”. Cum să o călcăm, totuși?

Tema a fost abordată de fostul copreședinte USR PLUS Cluj, Cătălin Sălăgean, care a cerut ca spațiile verzi îngrădite să fie redate comunității. „În cartiere există spații generoase, protejate de garduri vii, dublate uneori și de garduri metalice. Eu și colegii mei din USR PLUS cerem să nu se încurajeze construirea de garduri și ziduri care să separe oamenii de natură. Primăria acordă an de an premii pentru cei care își întrețin spațiile verzi, iar propunerea noastră este ca aceste premii să țină cont și de cât de prietenoasă este amenajarea pentru oameni. Să nu încurajăm o practică ce nu se regăsește nici măcar în țările vecine. Ar trebui să identificăm spațiile dintre blocuri aflate în proprietate publică, să organizăm dezbateri, și să le redăm comunității”, a spus Sălăgean.

Majoritatea spațiilor verzi dintre blocuri sunt în proprietate publică, dar sunt administrate de asociațiile de locatari. În multe dintre cazuri, accesul copiilor este interzis.

Iată ce a răspuns Emil Boc: „Sunt 100% de acord cu dumneavoastră, avem același punct de vedere. De trei ani, noi nu am mai aprobat garduri metalice, le-am interzis în mod expres. Oriunde am aprobat proiecte de modernizare am precizat că sunt interzise spațiile închise.  Dar trebuie să avem o campanie de desființare a gardurilor sustenabilă, prin dialog. Mentalitățile se schimbă mai greu decât am vrea noi. Sunt oameni care se opun, că le ajunge mingea la geam, că beau și mănâncă semințe. Nu trebuie să punem în pericol liniștea cetățeanului de la parter. Eu vă asigur că oriunde găsiți o masă critică într-o asociație de proprietari, noi venim și dăm gardurile jos imediat”.

Oameni care să stea pe pătură în zona verde; o groapă de nisip pentru copiii cei mai mici, un coș de baschet pentru cei mai mari. Închipuiți-vă așa ceva între blocurile din Mănăștur, Gheorgheni sau Mărăști. Ei bine, vi se pare ceva de nerealizat?