Investiția în drumurile județului, o șansă a comunităților rurale pentru a se dezvolta

Starea infrastructurii rutiere la nivel național este precară. Deși se investește enorm în refacerea/modernizarea și crearea infrastructurii, aceasta nu pare să rezolve necesitățile oamenilor de mobilitate la nivel național, regional, dar mai ales local. Pe la mijlocul anului trecut, o strategie prezentată de Ministrul Transporturilor, Lucian Bode, arăta că infrastructura românească va avea nevoie de aproximativ 72 de miliarde de euro  în următorii ani ca să își atingă obiectivele. Acoperirea acestor sume se va asigura până în 2030 prin fonduri comunitare, fonduri guvernamentale și împrumuturi. 

Focalizat pe unul dintre cele mai promovate și dezvoltate județe din țară, Clujul, văzut în profunzime, este în plin proces de modernizare. Refacerea infrastructurii rutiere alternative la drumurile europene a devenit de câțiva ani o prioritate pentru administrația publică locală, mai ales că o conectivitate crescută este dovedită ca fiind benefică din punct de vedere economic și social.

Dincolo de ambițiile în materie de dezvoltare, promovate în presă de către reprezentanții de seamă ai Consiliului Județean Cluj, în teren situația nu este conform așteptărilor. Lucrările de drumuri demarate cu ani în urmă parcă așteaptă să fie animate de muncitori harnici și antreprenori prezenți pe șantiere pentru a se asigura că livrează infrastructuri de calitate plătite cu sume și eforturi considerabile. 

De ce sunt atât de importante drumurile alternative de legătură între județe?

Pe lângă importanța mobilității inter și intra județene, vom face o scurtă prezentare a factorilor care susțin necesitatea dezvoltării acestor drumuri, concentrându-ne atenția spre un obiectiv investițional aflat în derulare, important pentru zona Câmpiei Transilvaniei (DJ172A – DJ161G), din mai multe perspective:

– perspectiva bugetară 

Antreprenorii SOCIETATEA DE CONSTRUCȚII NAPOCA SA și OPERES SRL Italia, responsabili pentru edificarea legăturii rutiere a Clujului cu județul Bistrița-Năsăud, au în gestiune resurse financiare în valoare de 130.315.300,52 lei. Analizând toate veniturile încasate în ultimii doi ani de UAT pe care le deservesc drumurile menționate (Tabel), rezultă că acestea adună fonduri de 138.388.127 lei. 

Se poate spune că aceste infrastructuri sunt șansa cu care administrațiile publice din zona rurală nu se vor putea întâlni curând, capacitatea financiară a acestora fiind prea scăzută pentru susținerea unui astfel de demers atât de necesar.

– perspectiva turistică 

Contribuția infrastructurii rutiere la sectorul turistic local este evidențiată și de strategiile locale realizate de grupuri de acțiune locală și Consiliul Județean Cluj. Arealul care va fi deservit de noile infrastructuri este bogat în arii naturale protejate, situri Natura 2000 (Stufărișurile de la Sic, Lacul Știucilor, salbele de lacuri Țaga – Lacu – Geaca), biserici cu istorie, tradiții gastronomice, obiceiuri și festivaluri locale etc.

– perspectiva socială

Mozaicul etnic și intercultural care va accesa infrastructura rutieră însumează peste 30.000 de persoane, majoritatea fiind populație activă, forță de muncă ocupată cu  agricultura și domeniile conexe (41%). Dezvoltarea infrastructurii rutiere ar reprezenta o șansă pentru stimularea activităților economice în zonă și ar contribui semnificativ la creșterea economică și a atractivității mediului rural.

Implicațiile realizării unor lucrări de slabă calitate nu pot decât să crească decalajele între mediul rural și urban. În timp ce populația de la oraș se va bucura de servicii calitative și drumuri sigure, în mediul rural se vor pierde alte resurse pentru repararea și modificarea unor lucrări deja efectuate, irosind fonduri din bugetul Consiliului Județean și totodată din bugetele locale ale UAT, și așa slăbite din punct de vedere economic. Totodată, o consecință a unor infrastructuri edilitare de o calitate îndoielnică, va fi susținerea neatractivității zonelor rurale și va încuraja tot mai mult migrarea populației de la sat la oraș pentru un trai mai bun, retezând orice șansă pentru comunitățile rurale de a se consolida din punct de vedere economic.