Infecțiile care se transmit prin cearșafuri și halate. „Se închid ochii la multiplele nereguli”

Gestiune defectuoasă a curăţării şi dezinfectării materialului moale

Un factor favorizant în apariţia şi răspândirea infecţiilor nosocomiale în unităţile medicale este reprezentat de gestionarea defectuoasă a operaţiunilor de curăţare şi dezinfectare a materialului moale provenit din activitatea medicală (lenjeria de pat, vestimentaţia medicală), responsabilitatea aparţinând deopotrivă spitalelor, Direcţiilor de Sănătate Publică (DSP) şi operatorilor economici din acest domeniu. Acest segment este o sursă de proliferare a infecţiilor nosocomiale, inclusiv la nivelul populaţiei care nu intră în contact cu mediul spitalicesc, dar este deservită de aceiaşi prestatori privaţi care, în manipulare, transport şi curăţare, nu separă lenjeria provenită de la unităţile sanitare de cea de pe segmentul civil sau amestecă produsele diferitelor secţii ale unui spital, respectiv ale mai multor unităţi sanitare. 

Surse Media9 susțin că operatorii economici autorizaţi pentru astfel de activităţi nu dau mare atenție protecţiei împotriva contaminării: autoutilitarele folosite pentru colectarea şi livrarea materialului nu sunt compartimentate pentru cele două categorii de produse (curate, respectiv contaminate biologic) şi sunt tapetate în interiorul compartimentului pentru marfă cu materiale care nu pot fi dezinfectate (tip mochetă). Apoi, nu sunt puţine situaţiile în care lenjeria diferitelor secţii ale spitalelor nu este sortată la colectare şi predare, fiind spălată şi ambalată amestecat, deşi toate aceste operaţiuni trebuie să se deruleze separat, în funcţie de secţia de provenienţă şi categoria de produs. Pe de altă parte nici operatorul privat nu are un program fix de colectare şi livrare, materialul curat nu este introdus diferenţiat în saci, ci stocat în cărucioare, iar sortarea este realizată de angajaţii spitalelor. 

Deşi DSP acordă autorizaţiile sanitare pentru mijloacele de transport, aceasta are loc doar pe baza certificatului de înmatriculare şi a unor imagini ale autospecialelor, fără inspectarea propriu-zisă pentru stabilirea compartimentării corecte, fiind necesare şi efectuarea unor controale mai riguroase din partea inspectorilor sanitari împreună cu cei ai Agenţiilor de Protecţia Mediului în privinţa respectării procedurilor de dezinfecţie a materialului moale şi a normelor în deversarea apelor uzate atât la spălătoriile unităților sanitare, cât şi la cele ale agenţilor economici specializaţi.

Ungureanu dă vina pe DSP

Am discutat despre acest subiect cu Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisie de sănătate din Camera Deputaților. El dă vina, pentru situația de la Cluj, pe conducerea Direcției de Sănătate Publică. “Cei care ar trebui să verifice respectarea legii închid ochii la multiplele nereguli, din cauza legăturilor bolnăvicioase dintre cei care controlează, inspectorii și șefii DSP, cu cei care ar trebui să fie sancționați, managerii de spitale. Despre circuitul toxic, necontrolat de nimeni, a modului în care se decontaminează lenjeria pentru paturi sau ambalarea acestora am vorbit încă de acum 5 ani, în calitate de jurnalist. Am descris atunci cu lux de amănunte modul haotic în care se transportă deșeurile toxice în tandem cu mâncarea în clădirea Clinicii Medicală 2. Consecința? A venit DSP Cluj în control, a amendat cu 500 de lei câțiva responsabili indirecți și pe doamna Fărăian, epidemiologul Spitalului Județean Cluj, care avea protecție „de sus” a scăpat cu o bătaie prietenoasă pe umăr… Pentru ca circuitele medicale să fie respectate, iar igiena lenjeriei să fie cea corectă, ar trebui să vorbim și despre cât de curate și dezinfectate sunt saltelele pe care se pune lenjeria care este asimilată cu deșeurile medicale periculoase. Am filmat de curând saltelele mizerabile din Clinica Chirurgie 1, în ciuda nenumăratelor rapoarte realizate de către Corpul de Control al Ministerului Sănătății și al controalelor încrucișate realizate de către alte structuri DSP din țară în același spital județean Cluj, managerul acestei instituții și spitalul în ansamblu au fost premiați de președintele țării. Ce DSP va amenda un manager premiat de Iohannis și protejat politic? Atâta timp cât conducerile DSP-urilor vor fi politizate, igiena din spitale va rămâne catastrofală, cu consecințe dramatice. Clujul se află în topul nedorit al orașelor cu un sistem sanitar extrem de prost manageriat în zona controlului infecțiilor nosocomiale din motivele expuse public de mine în ultimii 10 ani”, a spus Ungureanu.

Mihai Moisescu-Goia, directorul DSP Cluj, susține însă că lucrurile se fac corect. “Sunt anumite spălătorii cu program de conformare, de remodernizare, dar per ansamblu sunt condiții igienice. Spălarea se face pe clinici și pe profil, nu amestecăm Chirurgie cu Medicală. Protocoalele noastre și ale spitalelor sunt clare: nu se amestecă, au programe separate de colectare. Iar legat de mașinile care transportă materialul moale, nu contează mașina, ci ce pui îi ea. Totul se transportă în saci impermeabili. Le voi cere colegilor de la control să verifice din nou”, a spus Moisescu-Goia.

Ar trebui schimbată legea

• întărirea controlului stării de curăţenie a mijloacelor de transport destinate transportului de lenjerie ce urmează a fi expediată către unitatea medicală;
• reglementări mai clare privind autorizarea mijloacelor de transport a lenjeriei medicale şi a condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească aceste autovehicule din punct de vedere a protecţiei la contaminare biologică, de exemplu prin afişarea mesajului „transport periculos  – materiale infecţioase„;
• lenjeria murdară, posibil infecţioasă, provenită din activitatea medicală, ar trebui asimilată cu regimul deşeurilor medicale periculoase, ceea ce presupune reguli clare cu privire la colectare/ ambalare, transport, prelucrare şi acte de însoţire a mărfii; 
• avizarea şi verificarea anuală a societăţilor/ spălătoriilor care prestează activităţi de spălare pentru spitale din punct de vedere al respectării circuitelor şi a modului de desfăşurare a activităţii;
• verificări privind utilizarea de echipamente adecvate pentru spălarea şi dezinfecţia lenjeriei, deoarece în cazul spălării materialului moale din cadrul unităţilor medicale maşinile tip tunel nu asigură dezinfecţia, fiind necesară dotarea cu maşini de spălat individuale, de diferite capacitaţi pentru a spăla materialul fiecărei secţii în parte;
• personalul angajat, responsabil cu curăţenia şi efectuarea dezinfecţiei în cadrul spălătoriilor să deţină cursuri de igienă şi să aplice în mod strict metodele de spălare şi dezinfecţie, asemănătoare celor dintr-o secţie cu potenţial infecţios;
• verificări privind dotarea spălătoriilor cu rezervoare de depozitare şi tratare a apelor cu potenţial infecţios, în condiţiile în care lenjeria cu sânge, posibil infectată, se clăteşte cu apă rece şi abia apoi se trece la etapa de prespălare şi dezinfecţie. Apele rezultate trebuie să stagneze cel puţin 24-48 de ore în amestec cu detergenţii şi dezinfectanţii utilizaţi, înainte de a fi deversate în reţeaua de canalizare;
• efectuarea de controale lunare de către DSP şi autorităţile de mediu, prin sondaj, fără anunţarea prealabilă a spălătoriei, cu privire la conţinutul de detergenţi, temperatura şi potenţialul infecţios – prin recoltarea şi efectuarea de teste microbiologice rapide – pentru stabilirea existenţei unor bacterii, fungi, micobacterii, viruşi  în apele uzate deversate. De asemenea, în funcţie de rezultatele testelor şi volumul apelor uzate deversate, compania care exploatează spălătoria să achite la Agenţia de Mediu taxe pentru decontaminarea specială a apelor uzate la staţia de epurare care le tratează.